Rămas bun ciclului primar. Rămas bun doamnei învățătoare, la Școala Gimnazială Lunca Bradului

22 iunie 2025 va rămâne o zi de neuitat pentru elevii clasei a IV-a, Școala Gimnazialp Lunca Bradului,  îndrumați timp de cinci ani de învățătoarea Peter Maria Lucia.

A fost o zi plină de emoții, o zi în care au curs lacrimi de tristețe, doamna învățătoare fiind cea mai emoționată dintre toți, în contextul în care nu e deloc ușor să te despărți de copiii pe care, timp de cinci ani i-ai format și ți-au devenit adevărați prieteni.  Copiii au fost extraordinari, adevărații actori ai zilei, părinții la rândul lor, foarte încântați de momentul artistic pregătit de elevi, unul cu adevărat emoționant. A fost o zi magică, pe care, cu siguranță, nu o vor  uită cei care au fost prezenți.

La final, doamna învățătoare a strigat catalogul, toți elevii au primit diplome de absolvire, iar părinții, pentru deosebită colaborare au fost răsplățiți cu câte o „Distincție pentru suflet”.

Nici copiii, impreună cu părinții, nu s-au lăsat mai prejos și i-au pregătit doamnei câteva surprize plăcute. 

Dragii mei elevi, stimați părinți,

Iată că a sosit și această zi, dar de dată această nu o voi numi mult așteptată, ci mai degrabă o zi specială, care va fi cu foarte multe emoții, presimt acest lucru.

Cinci ani împreună au zburat că gândul, deși la început ni se părea o eternitate și nu greșesc când spun că ultimul an a trecut cel mai repede.

Acum cinci ani, în anul 2020, pășeați cu părinții de mânuță, cu multe emoții, meîncrezători, dar în același timp curioși. Cred că nu întâmplător v-am numit ,,steluțe” și așa am rămas până acum: CLASA STELUȚELOR, o clasă de copii extraordinari, plini de viață, joviali, harnici, dornici de a învăța lucruri noi, dar și foarte cuminți, cu mult bun simț și bine educați.

Pentru mine personal ați fost și veți rămâne generația de suflet. Am avut deja câteva generațîi de-a lungul carierei mele, dar voi ați fost cu siguranța o generație de copii deosebiți care îmi va lipsi, și spun aceet lucru deoarece, pe lângă toate cunoștințele teoretice învățate, ați fost acei copii care ați transmis și ați dat dovadă de bunătate, empatie, sinceritate, altruism, colegialitate și lista ar putea continuă. Nu  știu dacă v-am spus vreodată acest lucru, dar să stiți că voi, prin modul de a fi și de a vă comportă ați contribuit în mod semnificativ la starea de bine a întregului colectiv, înclusiv a mea. Și ce minunat era când ajungeam în clasa sau întrăm cu mășina în curte și cei 18 copii zglobii și jucauși nu încăpeau la ușa mășinii să-mi ia lucrurile, să mă ajute, să mă îmbrațiseze. Să nu mai spun de zecile de desene, bilețele, inclusiv testele de evaluare erau decorate cu fel de fel de inimioare, unele mai roz decât altele,  dedicații, gânduri, declarații de iubire și prețuire, multe dintre ele păstrate cu mare grijă în tolba cu amintiri.

Cred că, fără să vă dați seama, mi-ați dat energie, mi-ați încărcat bateriile, mai ales în ultimii doi ani când a trebuit să mă împart între direcțiune și muncă la clasă. Voi ați fost cei care m-ați înțeles și m-ați susținut și de multe ori v-am apreciat pentru felul în care ați înțeles acest lucru. Cred că se citeau de multe ori pe fața mea oboseală, responsabilitățile și voi m-ați cunoscut foarte bine.  Ce-și mai poate dori un dascăl? Vă spun eu…NIMIC, decât să fie în mijlocul copiilor, acolo unde îi este menirea, să aibă copii ascultători, implicați și părinți cu care să poată colabora spre binele copilului.

Mulțumesc lui Dumnezeu pentru că eu, în acești cinci ani, am fost binecuvântată cu copii minunați și părinți deosebiți. Nu pot să vă mulțumesc îndeajuns pentru că am avut onoarea să modelez ceea ce dumoneavostră aveți cel mai de preț: copilul. Nici nu vă puteți închipui câte lucruri minunate se întâmplă într-o sală de clasă, câte povești cu zâne, cu prinți, cu Ilene Cosânzene sau personaje nemaiauzite, câte intâmplări povestite, câte zâmbete sau lacrimi de bucurie și tristețe.

Astăzi, chiar dacă noi ne luăm rămas bun, pentru voi va începe un nou capitol din povestea viețîi: unul mai frumos, mai interesant și mai captivant. Acum ați acumulat foarte multe cunoștințe, v-ați format competențe, aveți deja o bază solidă consolidată, iar toate acestea vă vor ajută în viață. Sunt absolut convinsă că, prin stăruință, strădanie, perseverență și seriozitate veți ajunge acolo unde vă doriți în viață, deoarece potențial există în fiecare dintre voi: mai e nevoie doar de implicare și efort, iar educația este calea către reușită și succes în viață, după cum vă spuneam zilele trecute că nu există retețe magice sau minuni, doar prin muncă cinstită vom reuși. 

Educația se face în primul rând din suflet. Nu știu în ce măsură am reușit, dar cu siguranță asta mi-am dorit mereu: să ajung la sufletul fiecărui copil, să-l înțeleg și să-l sprijin.

(Redacția)