Cristina Pui, Direcția Județeană de Mediu, despre Hidrocentrala Răstolița

Cristina Pui, director Direcția Județeană de Mediu Mureș, a vorbit, în cadrul ședinței Colegiului prefectural Mureș, din 24 septembrie, și despre situația Hidrocentralei Răstolița. Subiectul a fost abordat în timpul prezentării raportului de activitate al instituției condusă de Cristina Pui. 

Acord de mediu suspendat pentru Hidrocentrala Răstolița 

„De asemenea, au fost emise și 6 acorduri de mediu, inclusiv acordul de mediu pentru proiectul Amenajarea Hidroenergetică Răstolița (în 2024 n.r.). Lucrările sunt realizate în proporție de peste 92%. Proiect de interes public major, pentru care, după emiterea acordului de mediu, la Tribunalul Cluj au fost înregistrate două cereri. Una, formulată de Asociația Declic Cluj și Bankwatch România – filiala Cluj, prin care s-a solicitat suspendarea acordului de mediu. În data de 7 februarie, Tribunalul Cluj a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată formulată de reclamante. (…) În data de 11 februarie s-a făcut recurs, iar în data de 4 iunie Curtea de Apel Cluj a admis recursul și s-a suspendat acordul de mediu, până la soluționarea dosarului care face obiectul celei de a doua cereri, depusă tot de aceleași ONG-uri, prin care se solicită anularea acordului de mediu”, a relatat Cristina Pui, șefa Direcției Județene de Mediu Mureș (APM Mureș).

14 octombrie, nou termen de judecată

„De data aceasta, pârâte în dosar sunt și autoritățile care au emise acte de reglementare în baza cărora s-a emis acordul de mediu. Mă refer la Serviciul Teritorial pentru Arii Naturale Protejate, Administrația Parcului Național Călimani și Administrația Bazinală de Apă Mureș. În data de 14 octombrie este noul termen de judecată pentru acest dosar”, a adăugat Cristina Pui.

„Ong-urile spun că nimic nu este bine în acest acord de mediu. Este un proiect ceaușist, nu este proiect de interes public major, deși există o Ordonanță de Urgență în acest sens, Ordonanța nr. 175/2022”, a continuat directoarea Direcției de Mediu Mureș. Apoi, Cristina Pui a menționat câteva dintre argumentele ONG-urilor, oferind explicații: „că s-a emis aviz de gospodărire a apelor odată cu avizul de mediu, dar este ceva legal firesc, procedurile se derulează concomitent; că se vor realiza defrișări inclusiv în Parcul Național Călimani, în zonă de protecție integrală, dar nu este așa, nu este în zonă de protecție integrală, este în zonă de conservare durabilă și vorbim despre o suprafață de 0,62 hectare”.

„Ce mai spun ONG-urile… că lipsește punctul de vedere al Comisiei Europene, dar pentru etapa 1 pentru care a fost emis acordul de mediu, deci defrișare: 39,98 de hectare (…), captări secundare, aducțiune – impactul este negativ nesemnificativ și, atunci, nu mai era necesar să soliciți acest punct de vedere de la Comisia Europeană. Punctul de vedere se cere atunci când impactul negativ persistă, ori nu era cazul”, a adăugat Cristina Pui. „Procedura de reglementare a fost parcursă conform legii și a durat aproape 3 ani de zile.”

„Să nu uităm că această amenajare va avea funcțiuni complexe, nu este doar pentru producere de energie, ci și pentru atenuare unde de viitură, sursă de alimentare cu apă pentru localitățile din aval și, cum vă spuneam, lucrările sunt realizate în proporție de 92% pentru alternativa aleasă. Au fost analizate foarte multe alternative în cadrul studiilor de mediu solicitate și au fost supuse dezbaterii publice”, a completat Cristina Pui.

Ordonanță de urgență și Hotărâre de Guvern pentru Hidrocentrala Răstolița

Ordonanța de Urgență nr. 175 din 14 decembrie 2022, aprobată în Parlamentul României, prin Legea nr. 303/2023, prevede „stabilirea unor măsuri privind obiectivele de investiții pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuție, precum și a altor proiecte de interes public major care utilizează energie regenerabilă”. În anexa ordonanței de urgență sunt menționate mai multe obiective de investiții „declarate ca fiind de interes public major”, fiind exceptate de la o serie de constrângeri legale: 

– Amenajarea hidroenergetică a râului Jiu pe sectorul Livezeni-Bumbești
– Amenajarea hidroenergetică a râului Olt defileu pe sectorul Cornetu-Avrig
– Amenajarea hidroenergetică Pașcani pe râul Siret
– Amenajarea hidroenergetică Răstolița
– Amenajarea hidroenergetică Surduc-Siriu
– Amenajarea hidroenergetică a râului Siret pe sectorul Cosmești-Movileni
– Complexul hidrotehnic și energetic Cerna-Motru-Tismana, etapa a II-a
– Amenajarea hidroenergetică a râului Olt pe sectorul Izbiceni – Dunăre. Centrala hidroelectrică Islaz
– Amenajarea hidroenergetică Cerna Belareca
– Valorificarea potențialului energetic solar din zona Sadova-Dăbuleni, Dolj – UAT Sadova
– Dezvoltarea CTE Iernut prin construcția unei centrale termoelectrice noi cu ciclu combinat cu turbine cu gaze cu o putere instalată de 430 MW.

În 2025, în 9 aprilie, a fost publicată, în Monitorul Oficial, Hotărârea de Guvern nr. 327/2025 privind aprobarea scoaterii definitive din fondul forestier naţional a terenului în suprafaţă de 37,5263 ha, de către Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” – S.A., pentru realizarea lucrării de utilitate publică de interes naţional „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”.

Detalii despre defrișările pentru Hidrocentrala Răstolița

În paragrafele 2 și 3, ale primul articol, al hotărârii de guvern, sunt prezentate detaliat suprafețele pentru care a fost aprobată defrișarea:

„Terenul prevăzut la alin. (1) face parte din fondul forestier naţional şi este compus din:
a) terenul forestier în suprafaţă de 25,1860 ha, proprietate publică a statului, aflat în administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, Direcţia Silvică Mureş, prin Ocolul Silvic Răstoliţa, localizat după cum urmează: în U.P. III Gălăoaia (5,7552 ha), (…) în U.P. IV Secu-Mijlocu (9,7522 ha), (…), şi în U.P.V Tihu-Bradu (9,6786 ha), (…);
b) terenul forestier în suprafaţă de 12,3403 ha, proprietate publică a statului, dobândit în condiţiile Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, cu modificările şi completările ulterioare, de către Societatea de Producere a Energiei Electrice în Hidrocentrale „Hidroelectrica” – S.A., pentru care administrarea este asigurată de către Ocolul silvic Răstoliţa din cadrul Direcţiei Silvice Mureş, localizat după cum urmează: în U.P. IV Secu-Mijlocu (12,2291 ha),(…), şi în U.P. III Pietriş (0,1112 ha), (…).

(3) Scoaterea definitivă din fondul forestier naţional a terenului prevăzut la alin. (1) se face cu defrişarea vegetaţiei forestiere, pe suprafaţa de 30,7570 ha, conform Acordului de mediu nr. 12 din 7.11.1990, emis de Ministerul Mediului, şi Acordului de mediu nr. 6 din 28.10.2024, emis de Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş, care permite realizarea investiţiei „Amenajarea Hidroenergetică Răstoliţa”, potrivit alternativei 3, cu defrişarea suprafeţei de 30,7570 ha şi umplerea cuvetei lacului până la cota 720 mdM, realizarea aducţiunii ramura vestică şi a captărilor secundare Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare şi Vişa, precum şi a drumurilor tehnologice, în vederea punerii în funcţiune la un nivel minim energetic (…).”

3 dosare în contencios administrativ la Tribunalul Cluj. Lucrări oprite

Potrivit informațiilor disponibile pe portal.just.ro/, sunt înregistrate trei dosare pe rolul Tribunalului Cluj, în contencios administrativ, referitoare la Hidrocentrala Răstolița.

Dosarul 454/117/2025, reclamante: Asociațiile Declic și Bankwatch România – filiala Cluj; pârâți: Agenția pentru Protecția Mediului Mureș, Hidroelectrica S.A., Administrația Parcului Național Călimani, Agenția Națională de Mediu și Arii Protejate și Administrația Bazinală de Apă Mureș; obiect dosar: anulare act administrativ. Următoarea ședință din dosarul de la Tribunalul Cluj este programată pentru 14 octombrie 2025 – „ora estimată: 11:00”.

Dosarul 2176/117/2025, reclamante aceleași asociații, pârâți: Președintele Consiliului Județean Mureș și Hidroelectrica S.A; obiect dosar: refuz soluționare cerere; următoarea ședință: 13 noiembrie 2025, ora 9:00.

Dosarul 3053/117/2025, reclamante aceleași asociații, pârâți: Președintele Consiliului Județean Mureș, Hidroelectrica S.A. și Județul Mureș; intervenient: Ministerul Energiei. În cazul acestui dosar a fost publicată decizia de oprire a lucrărilor, după ședința din 10 septembrie 2025.

„Admite cererea de emitere a ordonanței președințiale formulată de reclamantele ASOCIAŢIA DECLIC şi ASOCIAŢIA BANKWATCH ROMÂNIA – FILIALA CLUJ, în contradictoriu cu pârâții PREȘEDINTELE CONSILIULUI JUDEȚEAN MUREȘ ȘI SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ÎN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA S.A.. Dispune oprirea lucrărilor „rest de executat” la Amenajarea Hidroenergetică Răstolița până la soluţionarea definitivă a dosarului nr. 2176/117/2025”, Hotărâre 1967/2025.

„Pe parcursul anului, cele două ONG-uri au obținut în instanță alte două decizii favorabile: suspendarea acordului de mediu care a fost emis în octombrie 2024 și a Hotărârii de Guvern din aprilie 2025 prin care au fost aprobate defrișările necesare finalizării hidrocentralei.
Proiectul hidrocentralei este contestat vehement de ONG-uri și activiști civici, care reclamă faptul că afectează grav ecosistemul din jurul râului Răstolița. (…)
Reprezentanții celor două ONG-uri au mai subliniat că aportul energetic al hidrocentralei Răstolița este unul infim – o producție de electricitate anuală de sub 0,1% (58,2 gigawați/an) din totalul național”, potrivit romania.europalibera.org/.

Imagine de la semnarea acordului de mediu

Fragmente din acordul de mediu contestat

„Suprapunerea proiectului cu Parcul Natural Defileul Mureșului Superior și ROSPA0030 Defileul Mureșului Superior este în zona centralei Răstoliţa care este finalizată. 

Suprapunerea proiectului cu Parcul Naţional Călimani se află în zona nord estică a amenajării (suprafaţă din fond forestier care va fi defrișată 6283 mp, ceea ce reprezintă un procent de numai 0,00255% din suprafaţa Parcului Naţional Călimani).”

„Alternativa 3 
Implementarea proiectului în această alternativă presupune scoaterea definitivă a unei suprafeţe de 171,4409 ha din fondul forestier, defrișarea suprafeţei de 39,38 ha și umplerea cuvetei lacului până la cota 720 mdM, realizarea aducţiunii ramura Vestică și a captărilor secundare Gălăoaia Mică, Gălăoaia Mare și Vișa în vederea punerii în funcţiune a investiţiei, la un nivel minim energetic. Alternativa include renunţarea la captările Ilva, Bistra și Bradu și măsuri de reducere până la eliminare a impactului asupra biodiversităţii. Practic, proiectul se va implementa în această alternativă deoarece numai în cazul acesteia, impactul asupra mediului în toate elementele sale, inclusiv asupra factorilor de mediu apă și biodiversitate este unul nesemnificativ. În ceea ce privește suprafeţele defrișate pentru realizarea proiectului această Alternativă afectează în cea mai mică măsură fondul forestier naţional, comparativ cu celelalte alternative.”

Vezi și: