Amintiri despre începuturile SMURD

Povestea celor 35 de ani de existență SMURD a fost readusă în actualitate luni, 7 octombrie la sediul Inspectoratului pentru Situații de Urgență “Horea” al județului Mureș  de către reprezentanții pompierilor mureșeni, col. Buhăianu Cristian, prim adjunct al Inspectorului Șef ISU Mureș și de doi pionieri în dezvoltarea medicinei de urgență,  dr. Cristian Boeriu, șef UPU-SMURD și  Vass Hajnal Erzsébet, asistent coordonator UPU-SMURD.

„35 de ani de SMURD  pentru noi reprezintă un eveniment de suflet pentru că acești ani ne-au marcat profund atât pe plan personal cât și pe plan profesional. Spun asta pentru că,  atât colega mea cât și eu suntem acolo chiar de la început, sau aproape de la început. Practic, toată dezvoltarea noastră profesională a fost legată de crearea și dezvoltarea acestui sistem. Prima intervenție a avut loc în 1990, în luna septembrie, nu cu o ambulanță, ci cu o mașină mică. Era un Opel Kadett, proprietatea domnului doctor Raed Arafat, care la vremea respectivă a venit la Târgu Mureș ca rezident de anestezie-terapie intensivă, anul I, sub aripa ocrotitoară a regretatului profesor, doctor Mircea Chiorean, care pentru noi este al doilea părinte al SMURD  alături de doctorul Arafat. Prima ambulanță a venit ca o donație de la Crucea Roșie Germană în 1991. Era o mașină cu vechime de 19 ani pe care însă am folosit-o 3-4 ani așa cum s-a putut. Reușeam, comparativ cu ceea ce exista ca și tehnică la vremea respectivă în țară, să oferim servicii mai de calitate, niște servicii superioare din punct de vedere al asistenței medicale de urgență. Să nu uităm că la vreme respectivă toți eram la început. De ce? Pentru că, în primul rând, specialitatea de medicină de urgență nu exista în România. Domnul doctor Arafat era rezident de anestezie-terapie intensivă, eu după absolvirea Facultății de Medicină am ales la rezidențiat specialitatea de anestezii de terapie intensivă, pentru că aceasta era specialitatea cea mai apropiată de medicina de urgență, care a fost implementată în România în 1994”, a precizat dr. Cristian Boeriu.

Ajutor din Scoția

 „Primele cursuri de instruire în această specialitate au fost asigurate de colegi de-ai noștri din Marea Britanie, mai precis din Scoția care,  prin bunăvoința șefului Serviciului de Urgență de la Spitalul Regal din Edinburgh au venit detașați la Târgu Mureș, o perioadă de 3-4 până la 6 luni. Lucram împreună în cursul zilei pe pacienți, iar noaptea, între cazuri, intrau în sălile de curs ale spitalului și ne țineau cursurile de medicină de urgență cu care am început această activitate și prin care s-au pus bazele specialității.A existat un început, un ajutor venit din mai multe părți. Ajutorul extern a fost acela care ne-a oferit toate informațiile necesare pentru a crea un fundament pe care, după aceea ne-am dezvoltat încet, încet și am creat și specialitatea de medicină de urgență”, povestește dr. Cristian Boeriu.

Povestea barăcii, primul UPU din România

Potrivit dr. Cristian Boeriu, primul UPU din România  s-a construit la Târgu Mureș în 1994. Denumită sugestiv „baraca” , acesta a fost locul unde a început dezvoltarea serviciului de urgență din România.

„În 1993 am beneficiat de o mică încăpere la parterul Spitalului Județean de Urgență din Târgu-Mureș cum se numea la vremea respectivă, Era o cameră de reanimare, din România, care avea 12 metri patrați. Acolo am lucrat cu colegii scoțieni, după care, tot din Scoția, în 1994, printr-un proiect finanțat de BBC, în valoare de 1 milion de lire sterline, a fost adusă binecunoscuta baracă. Toată lumea o știe de baracă. De fapt, acea baracă era un bloc operator modular care a fost dezafectat în Scoția, dar care era perfect funcțional și care,  prin acest proiect finanțat de BBC a fost adus în România pe 18 TIR-uri. Acestea, la data de 27 iunie 1994 au intrat pe rând în curtea spitalului, în spate, acolo unde a fost și plasată. La vremea respectivă, singura contribuție a autorităților locale a fost turnarea fundației. S-a turnat acea fundație, dupå care, timp de câteva săptămâni,împreună cu 54 de voluntari din Marea Britanie am lucrat zi și noapte,  24 de ore din 24, 7 zile din 7 și am ridicat acea clădire.  Inițial a fost prevăzut ca acea clădire să funcționeze  timp de 5 ani, până când se va găsi o formulă, o soluție, un spațiu mai generos în care să ne putem desfășura activitatea. Acei cinci ani s-au transformat în aproape douăzeci. În 2011 s-au obținut fondurile necesare pentru modificarea arhitecturală a partenerului spitalului din fonduri venite de la Banca Mondială și Ministerul Sănătății prin care s-a amenajat noul UPU, care între timp are o vechime de 14 ani de când funcționăm în el. Sperăm să obținem niște fonduri pentru renovare și reutilare, pentru că lucrurile sunt vechi.”, spune dr. Cristian Boeriu.

Rezidențiatul, partea superioară a educației în medicina de urgență

Un aspect extrem de important în ce privește dezvoltarea sistemului de urgenă a fost rezidențiatul, partea superioară a educației în medicina de urgență cum îl numește șeful UPU-SMURD.

„În 1994 s-a introdus specialitatea de medicină de urgență în România, inițial o specialitate cu durata de trei ani. Timp de șase ani, două generații de medici de urgență au avut rezidențiatul de trei an, dar s-a constatat că nevoia de fapt de educație este mai mare și atunci s-a creat o nouă curiculă de pregătire și a crescut perioada de pregatire de la trei ani la cinci ani. Astăzi, medicina de urgență este o specialitate de sine stătătoare, perioada de rezidențiat este de 5 ani, iar curicula după care se face pregătirea rezidenților este curicula Uniunii Europene. Cu mândrie pot să spun, fără falsă modestie, că am contribuit în Societatea Europeană de Medicină de Urgență la dezvoltarea acestei curicule. Este o curiculă bine ancorată în realități, în ceea ce trebuie de fapt să ofere medicul de urgență, în comparație cu ceea care exista la început”, a precizat dr. Cristian Boeriu.

Ce s-a întâmplat cu baraca?

„N-am dărâmat-o, chit că era singură  aproape dărâmată. În momentul în care ne-am mutat la parterul spitalulului am obținut iarăși fonduri de la Ministerul Sănătății și cu sprijinul Fundației pentru SMURD, prin niște proiecte europene am refăcut-o, am consolidat-o, iar astăzi funcționează ca Centru Național de Pregătire în Medicină de Urgență și Dezastre cu o tehnologie educațională unică în România. Cu mândrie pot să vă spun că suntem unici în țară prin sistemul de realitate virtuală pe care îl utilizăm în instruirea voluntarilor, paramedicilor, medicilor rezidenți, pompierilor, autorității publice locale, autoritții publice centrale sau la structurile militare”, a spus dr. Cristian Boeriu.

Formarea face diferența

Despre importanța procesului de formare în dezvoltarea serviciilor medicale de urgență a vorbit Vass Hajnal Erzsébet, asistent coordonator UPU-SMURD. 

„Un aspect semnificativ care  ne diferențiază față de alte servicii este tocmai această formare. S-a pus accent de la bun început pe formare. Chiar dacă avem echipamente similare, multe centre, multe sisteme, formarea estea cea care face diferența. Într-adevăr, acele nopți în care, între cazuri, în camera de reanimare, ne formam ca o echipă. în toate aspectele, ne-a rămas în adâncul sufletului. În toată perioada care a urmat am pus în continuare mare accent pe formare. Legat de acest centru de formare care-l avem la noi, baraca noastră de suflet, pot spune că  am petrecut acolo foarte multe ore, zile, nopți, ani. Mie termenul de baracă îmi face plăcere. Cu bucurie mă gândesc înapoi și la perioada în care am construit baraca, care a fost o perioadă foarte, foarte dificilă. Nu vă pot descrie acea satisfacție pe care o aveam în foarte multe dimineți, pe la ora 4-5 dimineața ne așezam în fața bărăcii și așteptam să vină lumea în spital, la baracă, să arătăm cum am avansat în timpul nopții. Era o satisfacție așa copilărească, dar care ne-a ajutat acolo să ducem acel greu. Legat de prezent, Suntem unicul centru de formare pe plan național la acest nivel. Toate aspectele acestea îmi crează o  bucurie și o mândrie, pentru că eu cred cu tărie și în continuare că această formare este elementul principal care face diferența. Ea a  făcut să avem și programul de voluntariat foarte bine structurat. Vin copii pentru că știu că aici  primesc informații, ceea ce îi  ajută în viață. Ne bucură foarte mult să știm că avem tineri care au început pe vremea respectivă când mai puteam primi această categorie de voluntari la 16 ani și astăzi sunt șefi de secție. Există astăzi în Târgu Mureș și în alte orașe șef de secție foști voluntari. E o satisfacție imensă să ști că au plecat de sub aripile tale și au reușit, oameni bine pregătiți care la rândul lor  acordă asistență medicală și care acolo, la locurile unde s-au dus, fac cinste  profesiei lor”, a spus Vass Hajnal Erzsébet.

Aceasta a punctat câteva din noutățile  legate de procesul de formare, atât pentru asistență medicală cât și pentru paramedici.

„De foarte mulți ani ne luptăm să introducem o idee de formare pentru asistență medicală. Am dezvoltat deja a doua curiculă a acestui program și, într-un final, acum pot să spun că avem un program de trei luni de zile, semnat de actualul ministru al Sănătății. Acum suntem în faza de implementare a acesteia. Va fi o formare pe această specialitate de medicină de urgență, pe tipicul asistenței medicale de urgență pentru asistenții medicali care lucrează în sistem, încercând ca ulterior să ajungem la ideea ca toți care doresc să intre în sistem să se formeze prima dată, adică termină școala și după care să organizăm în primele luni ale activităților un curs de acesta de atestat. Legat de formarea paramedicilor, ne-am inspirat din experiențele internaționale, și am început prima serie de curs aici în Târgu  Mureș. Țin minte și acum cu plăcere că eram printre promii formatori, inclusiv inspectorul șef al acestei instituții făce parte,  era în prima grupă pe care i-am format ca și formator. Apoi aceste centre s-au extins la nivel național care formează acești omuleți paramedici care merg la aceste intervenții în toată țara astfel încât s-a redus foarte mult timpul de intervenție la câteva minute. Și la paramedici  am dezvoltat o nouă curiculă. Am extins și timpul de pregătire pentru ei. Astfel, din primăvară anului viitor va începe formarea paramedicilor pe noua curiculă”, a subliniat Vass Hajnal Erzsébet.

Alin ZAHARIE