Câștigătorii SIMFEST 2025

Palatul Culturii din Târgu Mureș a găzduit duminică, 5 octombrie, Gala Laureaților a Festivalului Internațional de Film și Televiziune SIMFEST 2024. În cadrul galei au fost premiate cele mai bune producții ale ediția cu numărul 21 a singurului festival și competiție de acest gen din România. De asemenea, s-au acordat premii pentru cele mai bune filme studențești, documentare, filme de investigație, reportaje, scurt- metraje și lungmetraje.

Pleiadă de premii

Premiul la Categoria Investigații de televiziune a fost acordat producției „Masacrul fantomelor”, din Cehia.

Timp de o oră şi 10 minute, autorii investighează felul în care deținuții din Ru- sia sunt utilizați în războiul din Ucraina. Acestora li se vântură în fața ochilor șansa de a scăpa de condamnare, dacă acceptă să lupte în acest război. Evident că puțini au șansa să scape. Filmul ilustrează o trage- die care se petrece în apropiere de granițele României.

La categoria Animație s-au acordat două menţiuni, filmul „Dobrina” din Germania, respectiv „Inna” din Canada.

Pe fondul unei narațiuni muzicale și a unei animații care urmărește muzica, autorul ne oferă un clasic mesaj de dragoste, care a reținut atenția juriului.

A doua mențiune la categoria Animație s-a acordat pro- ducției „Inna” din Canada, autor – Dragoș Bădiță.

Juriul a fost impresionat în acest caz de tehnica de animație, foarte realistă.

La categoria Film turistic, premiul i-a revenit documentarului „În căutarea Castelului Dracula”, realizat de Corneliu Tepeluş.

Autorul reuşeşte să ne ofere o producție remarcabilă, adoptând o structură moder- nă de documentar, care poate fi întâlnită pe orice canal specializat, cum ar fi National Geographic sau Discovery. Filmul este plin de informație, echilibrat în abordare şi în limba engleză, ceea ce îl face difuzabil cu mare succes pe orice mare rețea de televiziune.

La categoria Lung metraj de ficțiune, pre- miul s-a acordat producției „Hoțul de biciclete”, din India.

Filmul este axat pe o temă profundă, existenţa castelor în India și puterea absolută a castelor superioare asupra castelor consi- derate inferioare. Unui tânăr dintr-o castă inferioară i se reține bicicleta sub pretexul unei greşeli. Este un exemplu clasic de abuz, în numele păstrării tradiției.

La categoria Lung metraj de ficțiune, ju- riul a mai acordat o mențiune producției „Doll”, din Rusia.

O tânără care a născut în detenție, după eliberare, îşi caută cu disperare fiica, dată spre adopție de autorități. Un film trist, care atinge o temă sensibilă în orice socie- tate: adopțiile discutabile.

La categoria Scurt metraj de ficțiune, juriul a acordat premiul producției „De ce te-ai întors în fiecare vară?” din Spania.

Este povestea unei tinere studente care a fost abuzată în adolescență de unchiul său. După cinci ani, se va întoarce în sat şi va scrie o carte despre trauma suferită, împo- triva opoziției familiei, care dorea să men- țină povestea departe de ochii publicului.

La categoria Scurt metraj de ficțiune, juriul a acordat şi o mențiune producției „An illusion/ O iluzie”, din China.

Regizorul acestei producţii ne prezintă istoria unei dansatoare, a unei fetiţe care îşi dorea cu ardoare să fie recunoscută ca atare. Filmarea este dinamică, camera o urmăreşte pe dansatoare la repetiţii, până la spectacolul care o va adduce în faţa unui public imaginar.

La secțiunea Producții studențești de fic-țiune, juriul a acordat premiul producției din Polonia „Să nu îți fie frică alături de mine”.

Autorii ne propun scene din viața unei familii poloneze care locuiește la graniță, unde are loc un trafic permanent, în special cu ţigări. Tatăl este în uniformă, dependent de jocuri mecanice, dispus să parti- cipe la micul trafic de frontieră, în care o implică şi pe fiica sa, minoră.

La aceeaşi secțiune, producții studențești de ficțiune, juriul a acordat și o mențiune, producției româneşti „După Paște”, autor Sebastian Smarandache.

O altă categorie de premii a fost acordată producțiilor studențești de nonficțiune. Premiul a fost acordat la această categorie producției spaniole intitulate „Dansul tarantulei”.

„Dansul tarantulei” sau Tarantelei este un dans popular plin de viață din sudul Italiei, numit după păianjenul tarantula Conform unei legende răspândite din secolele al XV-lea până în al XVII-lea, muşcătura acestui păianjen provoca o stare frenetică, isterică, numită tarantism, care putea fi vindecată doar prin dansuri sălbatice, rapide, pentru a evacua „veninul” din corp. Dansul, executat într-un ritm rapid, a devenit un ritual terapeutic care implica muzică şi mişcare în grup pentru a ajuta persoana afectată să se recupereze.

La categoria Documentar, premiul a fost acordat producției canadiene „I am Gitxsan”.

Gitxsanii reprezintă un popor indigen din Canada, statul British Columbia, format din 18.000 de persoane, care ocupă o suprafaţă de 35.000 de km pătraţi. Documentarul prezintă istoria tragică a acestei populaţii, care şi-a pierdut treptat ţara, ocupată de colonişti. O colecţie de drame personale, care culminează cu refuzul primului ministru de a le recunoaşte drepturile, care le-a redus treptat teritoriul unde puteau trăi în mod tradiţional, din vânat şi pescuit. Teritoriile lor au fost preluate treptat de mari companii canadiene, cu ajutorul guvernului Canadian, pentru exploatarea resurselor naturale.

Momentul mult aşteptat a fost cel al anunțării Premiului special al juriului din cadrul SIMFEST 2025. Acesta i-a revenit producției: „Ikea iubeşte lemnul – sustenabilitate sau înşelăciune?”.

Regizorul Tom Heinemann și jurnalistul Kasper Vilsmark, din Danemarca, au venit în România pe urmele companiei Ikea, pentru a ancheta modul în care aceasta exploatează pădurile din țara noastră. Rezultatul este o anchetă cu o concluzie tristă pentru noi: pădurile dispar, iar sloganul exploatării durabile rămâne o formă fără fond. Comportamentul colonial al companiei este evidențiat cu tristețe de jurnaliştii danezi.

Totodată, a fost acordată și o Diplomă de Excelență, Televiziunii M9, în afara competiției, „pentru activitatea de promovare și mediatizare a comunităților româneşti de pretutindeni, prin emisiuni, materiale informative și știri dedicate păstrării identității culturale, consolidării spiritului comunitar și susținerii valorilor românești de peste hotare.”

Alin ZAHARIE