Istoria și semnificația Lexiconului de la Buda, cu istoricul Cornel Sigmirean

Comunitatea academică din Târgu Mureș are parte de un moment cu totul special dedicat uneia dintre lucrările fundamentale ale culturii române – primul dicționar cvadrilingv al limbii române, realizat de cărturarii Școlii Ardelene, simbol al identității și spiritualității noastre naționale. Este vorba de Conferința Națională ”200 de ani de la editarea primului dicționar etimologic al limbii române – Lexiconul de la Buda”, eveniment organizat vineri, 10 octombrie de Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș.

Invitat în în studioul Zi de Zi Live, la emisiunea ”Vocile cetății”, realizată de către Aurelian Grama, director fondator al cotidianului Zi de Zi, prof. iniv. dr. Cornel Sigmirean, Director al Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” din Târgu Mureș a făcut o avampremieră a conferinței găzduită astăzi, 10 octombrie, ora 10 de  Sala Senatului UMFST ”G.E. Palade” din  Târgu Mureș.

„Inițiativa organizării acestui eveniment aparține  Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș.  Ei au inițiat o serie de programe care să marcheze împlinirea celor 80 de ani ai universității. Pregătirea acestui eveniment se  leagă de numele doamnei Rodica Bălașa, care este prorectorul Universității, șefa școlilor doctorale din cadrul UMFST, ca urmare, dânsa a inițiat acest eveniment. Dacă ne gândim bine,  a fost o alegere extrem de inspirată pentru că se împlinesc  200 de ani de la publicarea  la tipografia din Buda a Lexiconului. Este un monument de cultură, un triumf al latinității. Gândiți-vă că Dicționarul a fost aproape 50 de ani opera de referință, practic latinizarea limbii române pleacă de la acest dicționar pe care l-au lucrat mai mulți învățați. Acest eveniment cred că onorează comunitatea universitară academică de la Târgu Mureș pentru că,  dacă ne uităm în calendar, puține alte evenimente pot concura cu acest eveniment, 200 de ani de cultură sub semnul latinității noastre”, a spus prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Directorul Institutului de Cercetări Socio-Umane “Gheorghe Șincai” a trecut în revistă etapele și personalitățile care au pus umărul la constrcția Lexiconului de la Buda.

„Istoricii și sociologii vorbesc de construcția națiunii. A fost într-adevăr o operă de construcție a națiunii  prin acest dicționar. La el a lucrat Samuel Micu în prima fază, care trăia la Budapesta și era cenzor la editura Universității pentru cartea în limba română. El a inițiat acest demets prin 1795 se pare. A lucrat la el până în 1801 când l-a încheiat. El a considerat că Dicționariul ar putea fi încheiat, dar s-a gândit să mai adauge și corespondentul în limba germană și cel în limba maghiară. Ca urmare a colaborat cu doi erudiții, l-a redimensionat și în 1806 dicționarul era pregătit pentru tipar. A fost și depus la editură, dar a intervenit moartea lui Samuil Micu. La acel moment, Gheorghe Șincai a fost extrem de afectat spunând: „A murit prietenul meu Samuil Micu și toate greutățile nației rămân pe umerii mei”. Era aproape alungat de-ai lui și trăia la Buda în cetate La editură s-a mai depus în 1805 încă un dicționar, un lexicon făcut de un preot din Săcărâmb, din Hunedoara, Vasile Coloși.  Era preot, cunoștea limbile română, maghiară, germană și latină. Era absolvent de Blaj, un om foarte bine informat, cu un simț al limbii extraordinar. Atunci a preluat el această construcție a Dicționarului. Din cele două lexicoane,  a lucrat și a creat unul singur”,  spune profesorul Cornel Sigmirean.

Contribuția  lui Petru Maior

„În 1814 opera lui Coloși era aproape desăvârșită. I-a oferit-o lui Petru Maior. Acesta fiind  foarte exigent a început să facă multe corecturi. Maior avea totuși o altă dimensiune, altă  anvergură. Coloși a  murit în 1814 și se punea problema cine poate să definitiveze munca. Atunci s-a oferit lui Ioan Piuariu-Molnar, medic, oculist, unul din cei mai buni specialiști chirurgi în cataractă dar  și un om de mare cultură. Atunci s-a oferit el să preia munca de definitivare a lexiconului, dar în 1815 a murit și el.  Atunci s-a apelat la un canonic de la Oradea, poate mai puțin cunoscut, Ion Corneliu, și el un om de mare cultură. El a adus tot materialul la Oradea unde a început să lucreze. A intrat în corespondență cu Maior și au apărut dispute polemice între cei doi. Atunci Corneliu a luat tot materialul și l-a dus la Budapesta. În aceste condiții l-a preluat Maior care a făcut corectura. În primul rând a făcut o epurare a cuvintelor germane și maghiare, pledând pentru romanitate și pentru latinitatea limbii române. Sigur că a introdus cuvintele românești de origine latină. Aș putea spune că opera îi aparține lui. În 1821 Petru Maior a murit de tuberculoză. A lucrat chinuit de boală la lexicon. El a oferit apoi celor doi frați Teodorovici de la Pesta, unul era preot ortodox acolo, Ion, și Alexandru, care era medic, dar și cu studiu și doctorat în filozofie. Ei sunt cei care au încheiat opera, în 1825, după 30 de ani de muncă uriașă. Sunt circa 12.000 de cuvinte, este o lucrare voluminoasă, are 1000 de pagini, este o operă impresionantă”, a punctat istoricul Cornel Sigmirean.

Invitați de marcă

Conferința dedicată Lexiconului de a Buda se bucură de prezența unor personalități de marcă în frunte cu Academicianul Ioan Aurel Pop, preşedintele Academiei Române care va vorbi despre Școala Ardeleană și proiectul Latinist.

„Doamna Rodica Bălașa a avut ideea să îl invităm în cadrul conferinței. L-am sunat și am spus că ce să intenționează la Târgu Mureș organizarea unui mare eveniment. A zis că, deși are un program foarte încărcat, va fi prezent la Târgu Mureș. L-am rugat să vorbească despre despre proiectul latinității la Școala Ardeleană. Are un program supraîncărcat, și administrativ și ca istoric și om de cultură, dar vorbindu-i de Școala Ardeleană, de importanța acestui eveniment pentru universitatea noastră de la Târgu Mureș, care reunește cele două universități,  atunci a spus, ”bine, am să-mi fac timp și am să vin  la voi”, a spus prof. univ. dr. Cornel Sigmirean.

Lista personalităților academice care vor întregi Conferința Națională ”200 de ani de la editarea primului dicționar etimologic al limbii române – Lexiconul de la Buda” îi mai cuprinde pe prof. univ. dr. Ioan Bolovan, Universitatea Babeş-Bolyai, membru corespondent al Academiei Române ciu prelegereea  ”Cultură românească și Sincronism național: Lexiconul de la Buda şi contemporanii bănățeni”, prof. univ. dr. Ioan Horga, Universitatea din Oradea – „Contextul cultural şi intelectual european al apariției Lexiconului de la Buda”, conf. univ. dr. Laura Stanciu, Universitatea „1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia – „Lexiconul de la Buda (1825) – expresie a iozefinismului provincial”, conf. univ. dr. Nagy  Levente, Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta –  „Frații Grimm și etimologia unor cuvinte din Lexiconul de la Buda (1825)” și prof. univ. dr. Doina Butiurca, Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureş –„Erudiție și inovație în primul dicționar etimologic al limbii române”.

Alin ZAHARIE