Tradiția Cirezii de vite și a pășunatului în împrejmuirile satului

Printre preocuprile Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin, la loc de cinste sunt obiceiuriile legate de creșterea animalelor și munca câmpului. De această dată, Roxana Man, managerul muzeului alături de colegele din muzeu ne vorbesc despre tradiția cirezii de vite respectiv a pășunatului în înprejmuirile satului.

„Creșterea animalelor pe pășunile din jurul satelor s-a practicat în toate zonele țării. Vitele și cornutele mari au fost dintotdeauna în centrul preocupărilor agricultorilor, fiind indispensabile în cultivarea pământului și în efectuarea transporturilor. Totodată ele au fost principalele furnizoare de lapte pentru consumul zilnic în gospodărie, de piei, pentru confecționarea încălțămintei și de carne. După perioada de stabulație, începe pășunatul vitelor, primăvara devreme, prin grădini, fânațe, de pe lângă case, iar spre sfârșitul lunii aprilie animalele trec la pășunatul de vară, până toamna. În jurul sărbătorii de Sf Gheorghe proprietarii de vite pregătesc animalele pentru a le scoate la 1 mai, se întâlnesc și tocmesc ciurdarul, în funcție de numărul de animale”, spune Roxana Man.

Un loc nominalizat de reprezentantele Muzeului Etnografic ”Anton Badea” este Râpa de Jos, satul din județul Mureș unde mai întâlnești cireada de vite pe stradă.

„Groza Ioan Vasile este ciurdar în sat de 9 ani și conduce zilnic 300 de vaci pe ulița satului, pornind de la casele oamenilor până la locul de pășunat. La 4 km de sat e pășunea Sărăștiu, teren care aparține primăriei Vătava concesionat Asociației.

Proprietarii au mai multe vaci, așa se explică numărul mai mic al locuitorilor decât al vacilor în sat. La recensământul din 2022 numărul locuitorilor era de patru sute. Numărul vacilor înscrise în Asociația de taurine din județul Mureș în prezent e de cinci sute, însă în sat nu există o fermă.

Pășunatul se face după rânduieli tradiționale și după reguli bine stabilite, un păstorit local pe pășunile din jurul satului ce asigură valorificarea produselor și cere respectarea ciclurilor care se succed de primăvara până toamna.  Laptele provenit de la vaci precum bălțata românească, și de la rase mixte, se colectează în sat și ajunge la Monor și Ibănești (Mirdatod). În trecut aproape fiecare gospodărie ținea o vacă pentru lapte, iar cireada în sat era un lucru obișnuit. Reorganizările din domeniul zootehnic, de-a lungul anilor, au adus schimbări, iar desfințarea CAP-urilor, a condus la scăderea numărului de animale , la creșterea lor în ferme și ,astfel, renunțarea la ciurdă și la tendința actuală, concentrată pe o creștere a producției de lapte si pe scăderea numărului de vite”, spune Florina Oprea, Muzeul Etnografic „Anton Badea”

Foto: Muzeul Etnografic ”Anton Badea”

(A.Z.)