CNFMS 2025. Mari proiecte de infrastructură medicală – noua casă a Institutului Inimii și Centrul de Arși Grav. Probleme, soluții și învățăminte

Cea de-a doua parte a Modulului de Management Sanitar din cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar, care s-a desfășurat până duminică la Hotel Grand din Târgu Mureș, a fost dedicată marilor proiecte de infrastructură medicală din Transilvania în special, exemplelor de bune practici din România în ceea ce privește managementul sanitar, controlul infecțiilor intraspitalicești și proiectării mai prietenoase a unităților sanitare.

Ne vom opri asupra a două obiective de investiții care îi interesează și pe mureșeni: prima casă a Institutului Inimii, respectiv Centrul de Arși Grav.

Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare și Transplant din Târgu Mureș a fost declarat proiectul cu cel mai mare punctaj pentru a fi finanțat prin Planul de Redresare și Reziliență, un proiect care totalizează ca valoare a construcției, a dotărilor medicale – echipamente și aparatură medicale – și non-medicale – mobilier ș.a. o sumă de 770,6 milioane de lei.

“A fost o ambiție a întregului colectiv, reprezentat atât de comitetul director, cât și de emblema noastră științifică, domnul profesor Suciu, de a ne îndeplini visul nostru de a avea o clădire în care să ne putem dezvolta instituțional, științific, cu posibilitatea de a aplica proceduri inovative de diagnostic și tratament. Prin această investiție urmărim ca obiective generale operaționalizarea strategică a infrastructurii medicale prin relocare, modernizare, în vederea creșterii accesibilității și calității serviciilor oferite populației. Peste 85% din pacienții care se adresează institutului nostru provin din alte județe decât județul Mureș. De aceea, prin această investiție, vom asigura o accesibilitate promptă, optimizată și eficientă la nivel național”, a explicat dr. Mariana Ciorba, managerul institutului.

Stadiul de realizare a lucrărilor este în grafic, iar până la 30 iunie, Mariana Ciorba a declarat că noua clădire a institutului va fi dată în folosință și datorită efortului antreprenorului – CON-A Operations – care lucrează cu echipe în 3 schimburi și a propus diverse soluții tehnice care scurtează timpul de execuție.

“Suntem la ultimul nivel de ridicare a structurii. Mai lipsește ultima placă care închide casa. Compartimentarea este deja la etajul 4, urmând ca, la începutul lui noiembrie, macaraua mare să fie scoasă din incinta clădirii pentru a putea permite închiderea și continuarea compartimentării la etajul 4 și 5. (…) Dacă ținem cont că la sfârșitul lui septembrie era undeva la 47% stadiul fizic, apreciem că până în 30 iunie clădirea va fi dată în folosință, urmând ca cele șase luni rămase să fie folosite pentru obținerea autorizației de funcționare”, a subliniat managerul.

IUBCvT dispune la acest moment de 120 de paturi de cardiologie și 57 de paturi de chirurgie cardiovasculară, structură de ambulatoriu de specialitate și servicii conexe. Prin derularea proiectului, printr-o eficientizare a spațiilor, vor putea fi tratați cu 30% mai mulți bolnavi datorită caracteristicilor de infrastructură cu saloane mici de 1-2 paturi. Totodată, managerul institutului a mai precizat că “vom avea 4 săli de operație astfel încât vom putea crește până la 50% turnover-ul operațiilor și rata de utilizare a sălilor de operație, cu 27 de paturi de anestezie terapie intensivă pentru adulți, tocmai pentru a facilita externările în secția de chirurgie și a crește rata de admisie și de externare cu aproximativ 30%”.

Institutul nu va angaja personal în plus, deoarece, după cum sublinia Mariana Ciorba, “avem patru generații de personal formate care nu necesită în clipa aceasta o mărire a numărului. Deci putem spune că vom fi o unitate nouă în care vom avea personalul cu care să lucrăm. Noi spunem că acest lucru este o caracteristică care cumva ne oferă o individualitate între proiectele de investiții în sănătate. Vom crește standardele de calitate și siguranță atât ale pacientului, cât și ale personalului, dezvoltând capacitatea tehnologică de diagnostic și tratament prin abordarea multidisciplinară a cazuisticii, vom asigura funcționarea sustenabilă pe termen mediu și lung a acestei investiții”.

Ca probleme întâmpinate, cea mai importantă a fost, în opinia managerului, obținerea autorizației de construire, emisă în luna februarie a acestui an.

O altă problemă amintită de Prof. Dr. Florin Buicu, președintele Comitetului Științific al conferinței, și explicată de către managerul Mariana Ciorba este cea referitoare la sala de operație hibridă. “A fost o problemă și nu neapărat de circulația deșeurilor, pentru că pentru aceasta avem un circuit bine stabilit, ci problema noastră a fost faptul că, având în vedere că în România încă nu este o sală hibridă model sau standard, a trebuit să gândim foarte bine așezarea angiografului, a sălii de comandă, respectiv poziționarea pedanților și a HVAC-ului, astfel încât să existe acele goluri. Dar această problemă abia de o lună ne-au pus-o constructorii. Dar n-au fost greutăți, ci discuții de optimizare”, a explicat aceasta. 

Totodată, ca problemă de accesibilitate a pacienților este cea legată de autorizarea unei parcări. “Avem o cerere pentru certificat de urbanism, pentru construirea unei parcări, o parcare cu o autorizație de funcționare temporară, pe o perioadă de 7 ani, pentru 338 locuri de parcare. Încă suntem după 6 luni de demersuri și staționăm în obținerea autorizației de construire pentru această parcare”, a mai adăugat Mariana Ciorba.

Centrul de Arși Grav, în grafic. Probleme și soluții

Centrul de Arși Grav este un proiect al cărui beneficiar instituțional este Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) din Târgu Mureș care a fost gândit dinainte de momentul Colectiv din 2015.

“În 2014, eram director financiar al spitalului și împreună cu domnul conferențiar pe-atunci Buicu, înainte de tragedia din 2015 de la Colectiv, ne-am gândit și am încercat să găsim finanțare pentru Centrul de Marși Arși de la Târgu Mureș. Cred că era al doilea acord de împrumut cu Banca Mondială. Am lucrat pe studiul de fezabilitate din 2014 până în 2019. (…) Au selectat o firmă din Italia cu care ne-am războit 5 ani de zile să-i facem să înțeleagă că trebuie să proiecteze pe standardele de autorizare a facilităților medicale românești și nu pe cele din Italia. Și am ajuns la finele lui 2019 cu indicatorii tehnico-economici care s-au materializat în contractul de lucrări undeva la 60 de milioane de euro plus TVA. A urmat proiectarea, în 2021 s-a finalizat proiectul tehnic, în 2023 s-a obținut autorizația de construcție, iar în 15 martie 2024 a început efectiv șantierul noului Centru de Arși”, a povestit Florin Crăciun, managerul SCJU Târgu Mureș, despre anevoiosul drum până la începerea construcției efective.

Încă de la început, proiectul a fost modificat, a subliniat managerul: “Am început cu reproiectarea, încă din momentul în care am deschis șantierul, pentru că era dată o soluție pe niște piloni seismici care nu-și aveau rostul și pentru care cheltuiam foarte mulți bani în plus. Am modificat structura și de acolo toată partea de arhitectură, de instalații. În momentul de față suntem cu lucrările și cu proiectele refăcute și în grafic. Termenul de execuție a clădirii este 31.03.2026”.

Pe lângă centrul propriu-zis care va trata cazuri complexe de arși, sălile de operație din noua unitate vor putea fi utilizate pentru tratarea cazurilor de politraumă, chirurgie vasculară, chirurgie toracică. În perspectivă aici este dorită a funcționa a doua bancă de țesuturi din România, după cea de la Spitalul Colentina.

“Vom crește capacitatea secției de terapie intensivă de la 35 de paturi, oarecum cu paturile de terapie intermediară și cele tip izolator până la 57 de paturi. O să fie mutat și UTS-ul în clădire, sterilizarea și partea de spălătorie. Vor fi construite și 140 de locuri de parcare, de care ducem mare lipsă la Spitalul Clinc Județean de Urgență din Târgu Mureș, pe lângă parcarea construită de Consiliul Județeanu de 368 de locuri și parcarea pe care colegii de la Institut o vor realiza”, a adăugat managerul.

Valoarea construcției fără dotări este în jur de 323 de milioane de lei plus TVA. Dotările reprezintă, de asemenea, o problemă, fondurile asigurate fiind insuficiente.

“Mai urmează o luptă pentru a obține banii de finanțare pentru dotări, pentru că în momentul de față sunt niște bani la MIPE, dar ei n-ajung. Pentru că suma pentru dotări nu ajunge pentru un centru și ea este pusă pentru cele trei centre, adică pentru Timișoara, Târgu Mureș și Grigore Alexandrescu din București. Trebuie adresată soluția astfel încât fie din bani europeni să crească finanțarea, astfel încât să asigure finanțarea pentru toate centrele, fie din bugetul de stat, fie de altă sursă”, a remarcat Florin Buicu în timpul prezentării.

Florin Crăciun a subliniat că pentru a nu pierde timp prețios anul viitor ca soluție a lansat deja licitația: “Noi am dat drumul la procedurile de achiziții pe dotări cu clauză suspensivă în așteptarea unei soluții pe care autoritatea noastră, în speță Ministerul Sănătății, o va lua. Fie că va fi vorba despre finanțare din banii europeni sau un nou acord de împrumut cu Banca Mondială”.

Centrul de Arși Grav, respectiv Centrul de Chirurgie Cardiovasculară, dezvoltate ambele în proximitatea Spitalului Mare cum îl numim colocvial, mai au încă o problemă nerezolvată în ceea ce le privește: mărirea de putere electrică. Pentru funcționarea la parametri proiectați a ambelor unități spitalicești, puterea instalată necesară e de 9 MW/fiecare. Proiectul de mărire de capacitate este în faza de certificat de urbanism, iar managerii speră în soluționarea acesteia până la finalizarea construcțiilor programate ambele până la jumătatea anului viitor.

Florin Crăciun, managerul SCJU Târgu Mureș a explicat de unde a apărut această problemă: “Partea de utilități, în general, dacă în perspectivă o să aveți proiecte de infrastructură, o să vă rog să fiți foarte atenti la partea de racordare la utilități. În investițiile publice, fie că e vorba de sănătate sau alte investiții publice, aceste racorduri la utilități nefiind pe locația șantierului, nu sunt tratate și nu sunt finanțate de finanțatori, pentru că au o propoziție foarte frumoasă acolo: cade în sarcina beneficiarului să le asigure. La noi la Târgu Mureș, ca să putem da în funcțiune Centrul de Arși și Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant, ne trebuie un spor de putere de 9 MWx2. Deci trebuie să aducem două linii de câte 9 MW în proximitatea spitalului ca să putem da clădirile în funcțiune. În momentul de față suntem la certificat de urbanism scos, avizele în curs de primire și să ne apucăm prin efortul pe care să-l facă Ministerul de această dată, prin autoritatea de management a Băncii Mondiale, să finanțăm și lucrările de spor de putere cu energie electrică”.

Pe site-ul Transilvania Business vă invităm să urmăriți detalii din conferință care surprind și proiecte dezvoltate în țară.

Ligia VORO