CNFMS 2025. Nașterile în scădere continuă. „Costurile unitare de nașteri au ajuns la valori inimaginabile”

Dr. László Lorenzovici, expert în economia sănătății și managementul serviciilor de sănătate, a prezentat, în cadrul CNFMS 2025, un studiu despre costul nașterilor în România. Conferința Națională de Farmacoeconomie și Management Sanitar, ediția a XII-a, s-a desfășurat în Târgu Mureș, la Hotel Grand, în perioada 8-12 octombrie 2025. László Lorenzovici este și președintele ediției din acest a CNFMS. Prezentarea a fost susținută vineri, 10 octombrie, fiind cuprinsă în programul modulului de Management Sanitar.

Scădere continuă a numărului de nașteri

„Anul acesta, deschidem subiectul maternităților, să vedem ce se întâmplă în România în acest domeniu. (…) Vedem că scăderea numărului de nașteri este una continuă și chiar accelerată, acum, un pic. Această tendință are mai multe consecințe, în spitale numărul de nașteri a scăzut”, a spus László Lorenzovici, la începutul prelegerii denumite „Costul unei nașteri în România: reorganizarea rețelei de spitale publice și un nou model de plată a personalului – necesitate sau moft?”. 

În continuare, a prezentat un grafic în care a fost redată evoluția numărului de nașteri, începând din anul 2019 până în anul 2024, fiind prezentat atât numărul total al nașterilor naturale, cât și cel al nașterilor prin cezariană. Dacă în 2019 s-au înregistrat peste 84.000 de nașteri prin cezariană, în 2024 numărul total a scăzut la sub 78.000. În schimb, o scădere mai drastică avem în cazul nașterilor naturale, de la puțin peste 73.000, în 2019, la aproximativ 53.000 în 2024. 

„Între 2019 și 2024, numărul de nașteri a scăzut cu 25.000, mai rapid naturala – cu 26%”, a punctat László Lorenzovici.

Consecințe asupra spitalelor și cadrelor medicale

„50,3%, adică jumate din spitalele din România, n-au avut nici măcar o naștere pe zi, respectiv 40% dintre spitale n-au avut nici măcar o naștere în două zile. Acest lucru, bineînțeles că deschide subiecte medicale. Adică, ce rutină poate să aibă un medic sau personalul medical care are o rutină mică. Noi trebuie să împărțim acest număr de nașteri și la numărul mai mare de medici, pentru un medic nu lucrează non-stop”, a spus László Lorenzovici, menționând că acest aspect, al deprofesionalizării medicilor, nu a făcut obiectul studiului prezentat. Totuși, asupra subiectului s-a revenit în timpul discuțiilor iscate în sală după prezentare.

„Nu putem să ne așteptăm ca lucrurile să se rezolve singure, ci să se înrăutățească singure”, a subliniat expertul în economia sănătății.

„Costurile unitare de nașteri au ajuns la valori inimaginabile”

„Noi am mers mai departe și ne-am uitat la semnificațiile acestor reduceri. În primul rând, secțiile de neonatologie cu un rulaj mic au un deficit financiar mai mare. (…) Problemă agravată pentru că nu se iau măsuri privind restructurarea personalului și nici legislația nu permite utilizarea flexibilă a personalului, utilizarea comună a personalului. De exemplu: pediatria să utilizeze în comun personalul cu neonatologia”, a susținut László Lorenzovici. 

„Peste asta, costurile unitare de nașteri au ajuns la valori inimaginabile. Noi am făcut o analiză comparativă de la mai multe spitale. (…) Costul mediu (pentru nașteri prin cezariană) a fost de 2400 de lei. Cele mai eficiente spitale sunt spitalele clinice, deși ne-am aștepta ca acolo costul să fie mare, de fapt nu e, pentru că rulajul e mai mare”, a menționat Lorenzovici. 

Conform datelor prezentate grafic, costul mediu al unei nașteri prin cezariană, de la un (tip de) spital la altul, variază de la 1300 de lei până la 5300 de lei. În cazul nașterilor vaginale, costul mediu poate începe de la 240 de lei și poate ajunge la 5350 de lei.

„Deși la nașteri naturale costul se mișcă între 1500-2500 de lei, în funcție de tipul de naștere, cu proceduri sau fără, complicat – necomplicat, avem spitale în care doar sala de naștere costă dublu. La aceste costuri, să rețineți la ambele diferențele între extreme”, a adăugat László Lorenzovici. 

Acesta a mai subliniat că, în cazul spitalelor cu rulaj mic, costul unei nașteri poate ajunge să fie dublu față de costul mediu. Apoi, a explicat că din această cauză multe spitale ajung să aibă datorii sau ajung în situația de a subfinanța alte secții, deoarece finanțările pentru nașteri, primite de spitale, sunt standardizate la nivel național, după o serie de criterii. László Lorenzovici a menționat anterior și că unele dintre aceste criterii fac ca standardizarea finanțărilor să nu fie tocmai unitară. După aceea, a punctat faptul că aceste deficiențe, privite din perspectiva economiei de scară, afectează și celelalte secții sau specializări din spitale. 

Exemplul sistemului maghiar

Pornind de la o serie de întrebări, la care ar trebui să răspundă atât guvernul cât și legiuitorul, cum ar fi: „care ar trebui să fie principiile de echitate și acces până la care statul ar trebui să păstreze maternitățile cu rulaj mic și cum ar trebui finanțatorul să susțină aceste unități?”, László Lorenzovici a prezentat, succint, situația din Ungaria.

„Ungaria se confruntă cu probleme demografice și mai grave decât noi. Numărul de nașteri/femei este mai mic decât în România, cam cu 20%. Indiferent de metodele de stimulare, nu și-au adus rezultatele așteptate. De fapt, au avut rezultate pozitive, dar nu au adus rezultatele așteptate, și în Ungaria s-a reorganizat rețeaua de maternități după următoarea logică. Maternitățile care au avut sub 500 de nașteri pe an s-au închis, cu excepția zonelor unde accesul pacientului a fost grav afectat. Au făcut o simulare pornind de la domiciliul pacientei și cât de mult trebuia să călătorească până la următorul spital. S-a tras o limită de politică socială, respectiv 95% la sută dintre femei să ajungă într-o oră în cea mai apropiată maternitate. Unde nu s-a îndeplinit acest criteriu, au permis păstrarea maternității și până în 300 (de nașteri pe an).”

„În România, să accentuăm că dacă s-ar lua o astfel de măsură, spitalele care rămân cu rulaj relativ mic o să aibă costul nașterii în continuare mare”, a menționat specialistul în economia sănătății.

László Lorenzovici a mai susținut că ar trebui regândită modalitatea de finanțare pentru că „s-a amestecat, prin sistemul de tarifare, finanțarea medicinei performante și economiei de scară, exact în logică inversă.”