CNFMS 2025. Viață prelungită cu ajutorul tehnologiei: terapie revoluționară aplicată la ”Institutul Inimii” din Târgu Mureș

Șef Lucrări Dr. Marius Harpa de la Institutul de Urgență și Boli Cardiovasculare și Transplant (”Institutul Inimii”) Târgu Mureș a prezentat vineri, 10 octombrie, la Târgu Mureș, în cadrul Conferinței Naționale de Farmacoeconomie și Management Sanitar (CNFMS) 2025, tema ”Insuficiența cardiacă – rețeaua națională de tratament.” În cadrul acesteia, speakerul a furnizat informații despre o metodă modernă și eficientă de terapie utilizată la ”Institutul Inimii” din Târgu Mureș care ”aduce mari beneficii” pacienților cu insuficiență cardiacă aflați în stadiul terminal al vieții.

Metodă eficientă de prelungire a vieții

Potrivit informațiilor prezentate de către Șef Lucrări Dr. Marius Harpa, procedura este utilizată cu succes la nivel mondial, unde ”și-a dovedit beneficiul în mod real”, în condițiile în care pacinții acestei metode terapeutice sunt ”refractari la orice tratament și medicament” și ”nu mai au șanse de trăit în mod real”, iar la Târgu Mureș au fost realizate 30 de astfel de proteze vasculare.

”Vorbim despre asistarea ventriculului stâng cu un device, o pompă, care din păcate e foarte scumpă, dar din fericire a intrat într-un program de sănătate și e decontată de stat, iar pacienții se pot bucura de această terapie și noi, chirurgii, suntem la fel de satisfăcuți pentru că putem să le mai prelungim viața; și nu vorbesc de o zi-două-trei, o săptămână, ci de ani, chiar mai mult de zece ani de viață”, a precizat reprezentantul ”Institutului Inimii” din Târgu Mureș.

”Practic, noi trebuie să asistăm ventriculul stâng, care e cel care pompează și creează perfuzie tisulară la toate organele noastre, și de cele mai multe ori acesta este afectat, de aceea practic se introduce această pompă la nivelul apexului ventricular stâng. Pompa împinge sângele în locul ventricului stâng în aortă, și astfel perfuzia periferică e una relativ fiziologică”, a explicat speakerul, sintetic, modul de funcționare al deviceului respectiv.

Procedura se adresează pacienților aflați în ultimele stadii de insuficiență cardiacă, prezentate ca fiind ”ultimele trepte, care nu mai oferă o calitate bună a vieții pacienților”.

”Bridge to transplant”

Procedura prezentată participanților la ediția 2025 a CNFMS presupune utilizarea unor device-uri de asistare mecanică a circulației clasificate după un standard internațional denumit Intermacs.

”La toți pacienții la care vorbim de necesitatea asistării mecanice a circulației, vorbim de clasificarea NYHA 4, eventual doar în ultima poziție de InterMax avem un NYHA 3. NYHA 4 înseamnă un stadiu de viață în care obosești la cel mai mic efort, acesta putând însemna chiar și vorbitul, dar și îmbrăcatul, schimbatul hainelor, toaleta și așa mai departe. Deci un NYHA 4 sever înseamnă că obosesc pacienții când vorbesc, iar dacă vorbim de primele trei clase de Intermacs sunt acei pacienți care sunt dependenți de medicamente inotropice, ceea ce înseamnă că sunt pacienți spitalizați în mod continuu, care nu pot să fie externați și care, majoritatea dintre ei, sunt într-o stare antefinem, și pe care îi susținem atât cât putem, cu toate medicamentele și deviceurile pe care le avem la îndemână”, a explicat Șef Lucrări Dr. Marius Harpa.

”La Intermacs 1 supraviețuirea e de aproape de 100% într-o lună de zile, ca apoi să fie ceva mai bine, dar oricum dramatic, la clasele Intermacs 2 și 3, cu mortalități foarte mari la un an de zile”, a adăugat speakerul.

Device-urile de asistare mecanică sunt utilizate cu scopuri diverse, în funcție de starea pacienților: ”Cel mai des îl utilizăm pentru a încerca să temporizăm sau să menținem în viață pacientul până când o să avem un donator compatibil cu pacientul respectiv, lucru care nu se întâmplă întotdeauna la timp și unii pacienți de pe lista noastră de așteptare decedează în așteptarea unui donator (…) Din fericire, am trecut de la scopul de a-l utiliza ca ”bridge to transplant”, chiar și la ”destination terapy”, adică sunt unii pacienți care nu sunt eligibili pentru un transplant din anumite motive medicale, cu morbidități și așa mai departe, și atunci ei pot rămâne pe această pompă pentru tot restul vieții lor. Deja există numeroase articole care descriu foarte mulți pacienți, mii de pacienți, care au trecut de zece ani de terapie. Bineînțeles, mai sunt și alte scopuri intemediare, ”bridge to candidacy” și așa mai departe, sunt pacienți pe care reușim să îi punem pe pompă, să-i readucem pe linia de plutire, să devină din nou candidați pentru transplantul cardiac”.

Referindu-se la dezavantajele utilizării acestei proceduri, speakerul a amintit costul de 100.000 de euro per pompă, dar și ”partea psihologică peste care trebuie să treacă pacienții”, respectiv dependența dispozitivelor ”față de energie”, deoarece bateriile aparatului au o autonomie totală de 24 de ore.

Alex TOTH