Marin Raţiu încrucişează slovele limbii române

Rebusul, o pasiune de pe urma căreia nu te îmbogăţeşti, dar dacă i-ai prins microbul devii dependent şi nu mai poţi scăpa de el toată viaţa! Reghineanul Marin Raţiu este un astfel de dependent de rebus. La cei 54 de ani ai săi acesta mănâncă “rebusul pe pâine” fiind unul dintre cei mai pasionaţi de rebus din judeţ.
Pentru a compune careuri el a citit multe cărţi, şi-a format o cultură generală foarte bogată care azi îi permite să se joace cu mii de cuvinte ale Limbii Române pe orizontala şi pe verticala careurilor. De-a lungul anilor a colaborat cu revista de specialitate Rebus TIM de şapte ani de zile şi a încercat în 1997 cu profesorul Ioan Costea să înfiinţeze la Reghin un cerc de rebus „Oppidum Regun”, dorinţa lor nu s-a putut materializa însă din cauza fondurilor insuficiente.

Rebusistul a fost primar

Marin Raţiu s-a născut în 27 aprilie 1957 în satul Beica de Jos într-o familie de ţărani fiind al patrulea copil al familiei din cei cinci şi singurul român cu nume de oltean din Beica de Sus. A copilărit în Beica şi îşi aminteşte cu plăcere de năzbâtiile pe care le-a făcut prin cele şase sate aparţinătoare comunei. Liceul şi seralul le-a făcut la Reghin, cătănia a făcut-o la o unitate militară de securitate din Gheorgheni şi Topliţa de unde datorită abilităţilor de care a dat dovadă a trecut în rezervă ca sergent major. După stagiul militar a muncit la IPL Reghin, ca operator şi laborant, iar din 1980 şi până în octombrie 1989 a fost primar în comuna sa natală, Beica de Jos. Revoluţia din decembrie 1989 l-a prins la Ifet Reghin unde răspundea de sectoarele de exploatare de la Lunca Bradului. O perioadă a muncit la o fabrică de cherestea ca operator, iar momentan munceşte, ca agent de pază la firmă de pază şi protecţie în satul Petelea. Marin a fost căsătorit timp de 29 de ani cu Mariana care a decedat răpusă de o boală nemiloasă în 29 martie 2009. Azi el este singur în ţară, dar îi e drag să vorbească despre fiicele sale Adriana Delia căsătorită în Spania şi de Marina care locuieşte în Olanda. El ţine legătura cu fete aproape zilnic prin telefon. În timpul său liber, Raţiu preferă să realizeze careuri de definiţii şi integrame doi în unu, să se reculeagă la biserică sau să facă studii pe zodiacul chinezesc.

Primul său careu datează din 1972

Pasiunea pentru rebus a moştenit-o prin clasa a IV-a de la sora mea mai mare, Margareta, care făcea cuvinte încrucişate. Curiozitatea l-a împins să afle cum se pot potrivi cuvintele atât de bine şi pe orizontală şi pe verticală. Când a mai crescut a înţeles că pentru a putea face un careu ai nevoie de multe cunoştinţe generale. Aşa a învăţat cine a fost Amalasunda, cine l-a descoperit pe Tutankamon, în ce an a murit Napoleon sau care sunt capitalele lumii. În 1972 a trimis primul careu la o revistă de specialitate pentru care a muncit 10 zile şi care i-a fost publicat imediat, dar după o perioadă revista nu i-a mai publicat rebusurile pentru ca a aflat că era elev. După ce a terminat colaborarea cu revista, a continuat să muncească şi să se documenteze axându-se pe careuri de definiţii care erau foarte grele, dar care îi dădeau satisfacţii. Un asemenea careu nu este pentru leneşi pentru că necesită de o documentare de o lună de zile. „Această disciplină mi-a impus o permanentă sursă de pregătire de studiu fiindcă mi-a îmbogăţit cultura şi mi-a educat gusturile”, declară Raţiu. Atras de fascinaţia cuvintelor ani la rând, a cumpărat cărţi pentru a se documenta pentru a se perfecţiona şi a intrat în contact cu profesionişti în sfera careurilor precum maestrul Cornel Bânzaru care l-a ajutat şi să publice unele careuri şi Alexandru Toth.

Rebusul nu se face la comandă

Rebusistul este dezamăgit însă de faptul că lumea e inundată de tot felul de integrame şi rebusuri ieftine de supermarket foarte slabe calitativ pe care mulţi care le rezolvă se dau inteligenţi. „Rebusul nu se face la comandă, este o artă care nu se învaţă în şcoală şi poate ajunge o profesie”, spune reghineanul. Din cele cinci categorii de careuri Marin Raţiu a ajuns până la nivelul patru „careuri surprize” şi are o predilecţie pentru careurile de 10×10 şi 11×11. „La ultimul nivel, „careurile de excepţie”, e greu de ajuns, sunt cele mai complicate şi pot fi realizate doar de profesionişti”, a mai adăugat rebusistul. Marin spune că nu are nici un model în viaţă dar se bucură dacă, din puţinele lucruri pe care le are bune, oamenii pot învăţa ceva. A colaborat cu reviste ca Rebus Flacăra, Rebus Tim, Opinia Reghineană, Gazeta Reghinului şi Glasul Văilor, majoritatea semnându-le cu anagramarea numelui în Marian Ţîru, Miu R. Traian sau Marian Radu.