Persoanele cu dizabilităţi îşi vor putea cere drepturile în instanţă

Persoanele cu dizabilităţi şi aparţinătorii acesteia ar putea da statul român în judecată dacă le vor fi refuzate drepturile în condiţii de egalitate cu ceilalţi membrii ai societăţii potrivit Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, ratificată de Uniunea Europeană.
Ţările care au ratificat convenţia, precum statele membre ale UE, ar trebui să ia măsuri în următoarele domenii: accesul la educaţie, ocuparea forţei de muncă, transport, etc. Convenţia a fost ratificată la nivel de Uniunea Europeană şi, la nivel de România a trecut de Camera Deputaţilor şi este în Senat, unde cel mai probabil va fi ratificată şi asumată de Guvernul României. Este practic o chestiune de timp pentru ratificare”, a declarat Andreia Moraru, directorul Fundaţiei Alpha Transilvană.
După adoptarea Legii, persoanele cu dizabilităţi şi aparţinătorii acestora şi-ar putea cere drepturile care li se cuvin şi pe care statul ar trebui să le asigure, în instanţă. “Persoanele cu dizabilităţi sau aparţinătorii acestora ar putea să dea statul român în judecată şi s-ar putea ajunge până la Curtea drepturilor omului. Ar putea fi ceva similar cu ce s-a întâmplat în problema proprietăţii, în care România a avut o poziţie ce înseamnă restituirea proprietăţilor şi, în baza legislaţiei şi normelor europene, s-a câştigat după aceea pe bandă rulantă la Curtea drepturilor omului procesele cu foştii proprietari. Ceva similar s-ar putea întâmpla şi în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi, deoarece statul român reclamă că acordă drepturi pentru persoanele cu dizabilităţi, dar în realitate nealocând fonduri, practic aceste drepturi nu sunt respectate. Iar prin Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi, acest lucru devine deja funcţionabil în justiţie”, a mai adăugat Andreia Moraru.
Aceasta a mai precizat că în România o mare parte din beneficii individuale au o oarecare acoperire mai bună, în schimb partea de servicii de reabilitare, recuperare, în zona accesului la educaţie, angajării şi ocupării unui loc de muncă sunt deficitare. “La momentul acesta legea nu este suficient de puternică, pentru că de regulă se prevăd drepturi pentru persoane cu dizabilităţi, dar când vine vorba de finanţare se menţionează în limita bugetului disponibil şi aici este o exprimare mult prea vagă, ca autorităţile publice să se implice pe de o parte, iar pe de altă parte persoana cu dizabilităţi să reclame neîndeplinirea”, a concluzionat Moraru.