Uniunea Europeană dincolo de miturile mediatice

Opinia publică românească are o părere, în general, negativă faţă de programele de finanţare europeană, dar şi faţă de însăşi integrarea în Uniunea Europeană. Acesta a fost punctul de plecare al seminarului pentru reprezentanţii mass-media “Finanţările UE pentru România”, desfăşurat miercuri la Braşov în organizarea Ministerului Integrării şi a Delegaţiei Comisiei Europene în România. Timp de cinci ore, reprezentanţii celor două instituţii au încercat să demonteze aceste credinţe “false”, considerând că mass-media îi pot ajuta în acest demers, cu condiţia ca jurnaliştii să fie ei înşişi informaţi corect.

Sala de conferinţe a Camerei de Comerţ şi Industrie Braşov a găzduit în urmă cu două zile seminarul privind finanţările europene dedicat mass-media din judeţele arondate Regiunii 7 Centru. Seminarul conceput de către Ministerul Integrării Europene în parteneriat cu Delegaţia Comisiei Europene în România a avut drept scop familiarizarea reprezentanţilor mass-media cu întreaga procedură de obţinere a unei finanţări, prin unul din cele trei programe de preaderare – PHARE, SAPARD şi ISPA. Încă de la început a fost evident că reprezentanţii celor două instituţii au început acest demers din cauza slabei informări a opiniei publice asupra finanţărilor europene şi pentru a “deturna” preocuparea mass-media, considerate drept principala sursă de informaţie a cetăţenilor români, de la scandalurile cu bani europeni, insuficient documentate, în opinia lor, la chestiuni cu adevărat importante. Angela Filote, responsabilul de Presă şi Comunicare al Delegaţiei Comisiei Europene, a declarat că deşi nu aderăm la nişte fonduri europene ci la nişte valori, instituţia pe care o reprezintă a considerat că este necesară o explicare a procesului de finanţare UE deoarece opinia publică pare mai interesată de aspectele legate de accesarea fondurilor UE decât de alte aspecte.

Cetăţenii nu iubesc UE

Primul vorbitor a fost consultantul grec Marianna Kondilidou, din partea LDK Consultants, care a încercat, cu ajutorul jurnaliştilor prezenţi, să identifice care este percepţia cetăţenilor cu privire la finanţările europene şi cum poate fi contracarată opinia negativă faţă de acestea sau faţă de procedura de acordare a fondurilor UE etc. Pornind de la experienţa grecilor, Marianna Kondilidou a arătat că şi în România există o atitudine similară faţă de UE şi programele de finanţare, care este, întradevăr, una negativă. Cauzele acestei atitudini sunt variate, pornind de la indolenţa cetăţenilor, care nu sunt interesaţi de proiectele UE sau nu le cunosc, deşi sunt centre de informare asupra UE în fiecare judeţ, până la rolul pe care îl joacă în crearea unui astfel de curent de respingere, de reticenţă mass-media, interesate mai mult de scandalurile legate de acordarea unor finanţări europene, mai ales atunci când de acestea beneficiază persoane publice, decât de o informare reală a cetăţeanului asupra mecanismelor de acordare a fondurilor UE. De asemenea, consultantul grec a arătat că percepţia negativă este generată şi de modul greoi în care sunt prezentate acţiunile instituţiilor europene, iar şi aici un rol important îl au mass-media, care pot îmbrăca “limbajul de lemn” utilizat de reprezentanţii UE într-o formă “digerabilă” pentru publicul larg. Kondilidou nu a ocolit nici problema accesului limitat la finanţări, considerând că acest lucru este cauzat de proiectele slabe înaintate Delegaţiei Comisiei Europene şi MIE, solicitantul român fiind mai interesat în opinia sa de bani decât de întocmirea unui proiect care să fie eligibil. În concluzie, Marianna Kondilidou a încercat să ne convingă că printr-o informare corectă a cetăţenilor, aceştia pot fi ajutaţi să acceseze fonduri UE.

Vânătoarea de “euro – mituri”

Angela Filote a prezentat un sondaj comandat de DCE cu privire la percepţia publicului asupra fraudelor legate de finanţările europene. Sondajul a avut ca eşantion reprezentanţi selectaţi din patru categorii mari – IMM-uri cu proiecte eligibile sau neeligibile, dar şi din rândul celor neinteresate să acceseze fonduri europene – , ONG-uri, autorităţi locale şi cetăţeni. Studiul a relevat că cea mai negativă percepţie faţă de accesul şi acordarea fondurilor europene o are cetăţeanul, care se informează din presă – şi care transmit în multe cazuri informaţii incorecte sau exploatează foarte intens aşa-zise scandaluri legate de fraudele legate de finanţările europene, respectiv reprezentanţii firmelor care se bazează pe experienţele personale. La polul opus s-au situat reprezentanţii autorităţilor locale, lucru explicat prin accesul mult mai rapid la informaţiile de la sursă – Delegaţia Comisiei Europene, Ministerul Integrării etc. Sondajul a mai relevat că DCE este deasupra unor bănuieli de fraudă – fiind cotată drept o instituţie onestă şi demnă de încredere, în timp ce Guvernul şi instituţiile responsabile de distribuirea fondurilor sunt bănuite de aranjamente, respectiv corupţie. Reprezentanta DCE a mai prezentat şi o serie de euro-mituri, toate având un numitor comun, şi anume reticenţa faţă de aderarea la UE. Angela Filote a avut de asemenea rolul de a ne prezenta sumar o versiune “prietenoasă” a etapelor procesului de acordare a fondurilor Phare, cunoscută sub numele de “Meşterul Fare”, care explică într-o formă mult mai accesibilă aceste etape, domeniile pentru care se acordă, cine le pot accesa etc. În final, reprezentantul DCE a concluzionat că succesul aderării depinde foarte mult de fiecare dintre noi şi de capacitatea noastră de a ne implica activ în perioada rămasă până la aderare deoarece, spunea Filote, “încă avem foarte mulţi spectatori şi foarte puţini actori”.

Informaţiile “pozitive” – vandabile

Iar cum era o întâlnire cu reprezentanţi ai mass-media, nu putea lipsi de la seminar un jurnalist. George Sakellion, ziarist grec, a încercat să ne convingă, având ca exemplu şi mai multe exemplare a unor ziare greceşti – care abordau pe prima pagină subiecte referitoare la UE, spre exemplu adoptarea Constituţiei Europene, că astfel de informaţii “pozitive” conferă mass-media credibilitate, putând fi în acelaşi timp generatoare de profit. Deoarece a avut o atitudine oarecum ostilă faţă de subiectele adoptate de mass-media româneşti, încă concentrate pe scandaluri, în viziunea sa, jurnalistul grec a omis să menţioneze că Grecia este membru al UE sau că acţiunile de popularizare a UE, a activităţii instituţiilor Uniunii etc. au început de ani buni. Suntem convinşi că, la un moment dat, aceasta va fi şi orientarea mass-media din ţara noastră, doar că mai întâi va fi nevoie de o educare intensă a publicului larg care să trezească interesul acestuia pentru genul de informaţii cuminţi legate de UE, beneficiile aderării, programe de susţinere ale ţărilor în perioada de preaderare etc.

Să ne informăm…

Manuela Viţu – MIE, respectiv Anca Curiguţ – DCE – au avut sarcina să ne prezinte două modalităţi relativ rapide de a ne informa asupra UE, aderare, proiecte finanţate de UE etc. Astfel, curioşii pot lua cu asalt site-urile celor două instituţii – www.mie.ro şi www.infoeuropa.ro, dacă nu aţi făcut-o deja. Cele două reprezentante, respectiv Mihai Donţiu, delegat Braşov al Agenţiei de Dezvoltare 7 Centru, ne-au prezentat sumar procesul de alocare a fondurilor europene de la Bruxelles până la implementarea proiectului şi monitorizarea sa. Şi la acest punct am fost sfătuiţi să ne concentrăm eforturile jurnalistice asupra perioadei până la semnarea memorandumului de finanţare (primele două etape din cele cinci), respectiv asupra celor de implementare şi
Monitorizare (ultimele două), etapa de evaluare – contractare fiind confidenţială. Deoarece suntem siguri că asupra problemelor legate de aderare vom mai reveni, ne oprim aici, considerând că seminarul a fost doar un prilej de a ne îmbunătăţi cunoştinţele sau chiar de a învăţa noţiunile esenţiale legate de UE, finanţări etc. Aşteptăm, stimaţi cititori, scrisorile dvs., emailurile cu sugestii privind temele europene care vă interesează a fi abordate în spaţiul editorial.
Ligia VORO
ligia@zi-de-zi.ro

“Problema este că fondurile care vin de la Uniunea Europeană sunt în creştere de la an la an, iar după 2007 acestea vor creşte şi mai mult. Iar pentru a putea să absorbim aceste fonduri, să avem acces la ele, trebuie să existe proiecte foarte bune. Iar aici, deşi s-a învăţat foarte mult în ultimii ani, există loc de mai bine. Din păcate, vin proiecte care au idei bune, dar nu sunt scrise sau documentate bine şi atunci fondurile nu pot fi accesate”, Angela Filote