Un secol de viaţă reliefat în pictura şi fotografia lui Varga Benjamin

Sâmbătă, 12 februarie, ora 11, Galeria Unirea din Târgu Mureş aduce pe simezele sale pe veteranul Asociaţiei Artiştilor Plastici, filiala Mureş, Varga Benjamin, care împlineşte în acest an venerabila vârstă de 100 de ani. Expoziţia va reuni picturile şi fotografiile realizate de Varga Benjamin de-a lungul timpului, artistul fiind la prima expoziţie de pictură.
Pentru a simţi mai bine pulsul expoziţiei, i-am făcut o vizită venerabilului Varga Benjamin, pentru a simţi savoarea amintirilor şi trăirilor artistului în cei 100 de ani de existentă. Născut la Petroşani, dintr-o familie de mineri, plecaţi în Valea Jiului din zona Nirajului, a îndrăgit de mic copil desenul şi imaginea, care aveau să-i fie favorabile pe întregul drum al vieţii.
„Am devenit ucenic fotograf la o firmă în Petroşani unde am învăţat meseria de fotograf condusă de un ceh. Mi-a plăcut foarte mult, şi astăzi mă gândesc cu recunoştinţă la cei de la care am învăţat tainele fotografiei. Toate cărţile legate de fotografie existente atunci erau în limba germană, lucru care ma făcut să învăţ această limbă. M-am perfecţionat în acest domeniu, în special în perioada crizei din anii 30” ne-a declarat Varga Benjamin

Contactul cu pictura
Întâlnirea cu Sachirov, un fost prizonier rus, din primul război mondial, avea să-i deschidă interesul pentru pictură încă de la vârsta de 17 ani. „În ce priveşte pictura, m-am apucat la vârsta de 17 ani. Era un prizonier din primul râzboi mondial, un rus, care a rămas în ţară, după terminarea războiului, şi care era pictor, dar făcea şi fotografii. Îl ajutam în secret cu developarea fotografiilor şi ca recompensă m-a iniţiat în tainele picturii… atunci m-am apucat şi eu să pictez. Prima pictură am realizat-o la 17 ani. Pentru a mă mândri cu ea am rugat un comerciant să o expună în spaţiul său. A fost vândută câteva zle mai târziu cu suma de 400 de lei. Am fost foarte fericit, mai ales că în aceea perioadă, 400 de lei era o sumă bunicică, un salar mediu a unui funcţionar fiind de aproximativ 1.000 de lei” îşi aduce aminte Varga Benjamin

A urmat apoi munca în domeniul fotografic, începută la Petroşani, şi continuată Timişoara, Braşov, Deva. „În 1935 am deschis un atelier foto propriu la Deva, sub titlul de Foto Arta. Eram cotat ca un bun fotograf în acea perioadă. Apoi m-am mutat la Lupeni, cu intenţia de a face ceva bani pentru a face pasul către un oraş mai mare, Oradea, Cluj, sau Bucureşti” a precizat Varga Benjamin

Periada celui de-al doilea război mondial
A venit perioada războiului, după diferite peripeţii Varga Benjamin ajunge pe front în Transnistria, în 1941. Îmbolnăvit este trimis acasă, apoi din nou mobilizat în 1942, pe traseul Tiraspol- Odesa- Nikolaev-Varvarovka, unde a întrat în luptă. După multe peripeţii şi lupte ajunge la 50 de kilometri de Stalingrad, de marele oraş. Rănit, este trimis din nou în ţară. După terminarea războiului renunţă la atelierul foto, prestează diferite munci în cadrul mineritului, după care se pensionează în 1969, doi ani mai târziu stabilindu-se la Târgu Mureş.
Nu trebuie omisă perioada în care Varga Benjamin a lucrat la Studioul de Desene Animate Bucuresti, în anii ’50, unde l-a cunoscut, printre alţii, pe maestrul Ion Popescu Gopo.

Fidel stilului propriu
Îndrgostit şi pasionat de pictură, de pictorii maghiari, de Luchian, Ghigorescu, dar şi de Paul Cezane sau Claude Monet, Varga Benjamin a rămas mereu fidel stilului propriu, care va putea fi admirat în cele peste 80 de lucrări ale expoziţiei de sâmbătă, 12 februarie, de la Galeria Unirea. „Nu m-am ataşat de nici unui curent, am încercat ca să-mi păstrez stilul, ideile şi stilul meu. Pictam pentru mine, mai ales după ce m-am pensionat. În tinereţe îmi plăcea foarte mult turismul, unde făceam fotografii, schiţe şi apoi şi pictam. Am traversat şi cutreierat munţii ţării şi fiecare loc vizitat ma inspirat în tablourile mele. Fiecare din picturile mele are povestea sa aparte” a precizat Varga Benjamin.

Plăcerea stupăritului şi influenţa naturii
Pentru Varga Benjamin periada cea mai liniştită a vieţii este cea de după pensionarea din 1969, în special datorită pasiunii pentru stupărit, pasiune pe care a îmbrăţişat-o încă de la vârsta de 19 ani. Frumuseţile admirate în cadrul stupăritului pastoral i-au purtat paşii în întraga ţară. De asemenea experienţele trăite în Valea Jiului, în perioada războiului au fost puternic reliefate în lucrările semnate de Varga Benjamin. „Eram pasionat de creşterea albinelor, am colindat ţara întreagă cu stupii, de la Dunăre şi până în munţii Transilvaniei. În tablourile mele sunt cuprinse amintiri din aceaste locuri vizitate, din viaţa minerilor, care m-a influenţat foarte mult, din povestirile tatălui meu. De asemenea, am făcut tablouri care redau perioada războiului, cu situaţile tragice existente, plus numeroase portrete şi peisaje” a concluzionat Varga Benjamin.

Un secol de viaţă, pictat, fotografiat dar mai ales trăit de artistul plastic Varga Benjamin va fi expus plastic sâmbătă, 12 februarie, pe simezele Galeriei Unirea. Publicul va avea astfel ocazia să descopere secolul trăit de Varga Benjamin, dăruită cu generozitate privirii noastre prin intermediul ochiului şi a pensulei sale.