Finanţarea universităţilor, prin indicatori de calitate

Modificările survenite la finele anului trecut la Legea Educatiei Nationale vizează şi învăţământul superior, cea mai importantă fiind legată de modalitatea de finanţare prin reintroducerea indicatorilor de calitate. Acest lucru se va realiza în detrimentul ierarhizarii si clasificării universităţilor şi a programelor de studiu.

“De fapt este vorba de  reintroducerea lor pentru că acest lucru a fost valabil până în 2011, doar domnul ministru Funeriu a venit cu o nouă schemă de clasificarea universităţilor, de ierarhizarea programelor de studii care în acest moment a fost abandonată. Acum s-a stabilit ce se pune în loc. Această măsură se bazează pe nişte indici de calitate care au fost publicate în Monitorul Oficial. Ele au funcţionat până în 2011 şi acum se revine asupra lor. Ceea ce este important este că aceşti indicatori de calitate nu aduc elemente de ierarhizare şi de clasificare ci pur şi simplu afectează suma de bani care revine universităţii. În 2012 domnul Funeriu a introdus ierarhizarea universităţilor în trei categorii, şi a programelor de studii în cinci categorii. Finanţarea, un an de zile cât a fost dânsul ministru s-a făcut pe baza acestor criterii. Apoi s-a renunţat datorită scandalurilor apărute datorită unor proceduri total defectuase care au afectat şi universitatea noastră. S-a renunţat la ele şi în acest moment se revine la formula aşa numitului Consiliu Naţional a Finanţării Învăţământului Superior (CNFIS) care stabileşte indicatori de calitate care afectează global suma anuală care o primeşte o universitatea. Ele primesc pe baza unui contract instituţional o sumă. Această sumă poate fi afectată cu aproximativ 30%, în plus sau în minus prin rezultatele care se obţin prin aceşti indicatori de calitatea, care vizează toate domeniile de activitrate ale universităţii. Diferenţa majoră este că până acum era pe programe, pe studii, în acest moment există o raportare la nivelul universităţii, iar universitatea va hotărî cum distribuie banii mai departe”, a declarat prof. univ. dr. Călin Enăchescu, rectorul Universităţii “Petru Maior” (UPM) din Târgu-Mureş.

Consultări cu Consiliul Naţional al Rectorilor

Altă noutate adusă Legii Educaţiei Naţionale este legată de Consiliul Naţional al Rectorilor (CNR), care devine prin lege partener de dialog social al Ministerului Educaţiei. “Consiliul Naţional al Rectorilor este constituit din toţi rectorii universităţilor acreditate dinţară, de stat şi private. Noua conducere a ministerului a considerat, pe bună dreptate că CNR trebuie să devină un actor important în luarea deciziilor şi orice măsură pe care o propune ministerul ar trebuie să treacă şi printr-o dezbatere în cadrul acestui consiliu. Este un for consultativ, dar care este menţionat prin lege ca unul dintre elementele cu care ministerul trebuie să se consulte înainte de a emite hotărâri legislative. Înainte nici nu era menţionat, acum se menţionează expres în lege faptul că acest Consiliu Naţional al Rectorilor devine un partener al ministerului. Până acum nu exista menţionat, dacă ministeru vroia, făcea, acum este obligat prin modificarea legii să consule Consiliul Naţiuonal al Rectorilor, care sunt persoanele cele mai avizate în privinţa învăţământului superior”, a afirmat rectorul UPM.