Îngrijirea şi alimentaţia vacilor gestante în perioada de stabulaţie

Întreținerea vacilor gestante se referă la asigurarea unui repaus mamar optim, hrănirea raţională, îngrijirea corespunzătoare, pregătirea și supravegerea fătărilor.

Pe parcursul gestației în medie 284 zile, masa uterului la vacă crește de 10-20 ori. Gestația se poate instala în a doua, a treia lună după fătare, dar vacile sunt hrănite ca gestante, de regulă numai în ultimele două luni de gestație, în perioada repausului mamar. O periodă de înțărcare de două luni este obligatorie mai întâi pentru că permite reconstituirea rezervelor corporale, în special a substațelor minerale și apoi pentru reglarea neurohomonală a secreției de lapte. În absența acestei perioade, chiar cu rații bine echilibrate, producția de lapte scade cosiderabil în lactația următoare. Se apreciază că în ultima lună de gestație, la vacă , nevoile în energie netă cresc cu 50% față de necesarul de întreținere.

Cerințele în proteine sunt apreciate la 100-110 g PD/UN sau un nivel de 12-14% PB în rații și nu trebuie pierdut din vedere ca cea mai mare parte a depunerilor din perioada de gestație se realizează pe baza proteinelor. În această ultimă perioadă a gestației are loc o mineralizare intensă a fetusului și în același timp se refac și rezervele de minerale ale femelei. În perioada gestației o femelă depune de 4-5 ori mai mult calciu si fosfor decât se găsește în fetus. Cele mai importante vitamine pentru gestsație sunt vitaminele A, D, E, K. Vitaminele A si D sunt implicate în metabolismul proteic și mineral , vitamina A intervine în nidație , vitamina D este hotărâtoare pentru mineralizarea scheletului.

În primele 6 luni de gestație necesarul de energie stabilit pentru lactație nu se suplementează întrucât sporul de gestație este neînsemnat. În ultimele două luni, ce corespund repausului mamar, vacile sunt hrănite conform cerințelor acestei perioade. Normele prevăd suplimentarea în această perioadă cu 1,5 -1,8 UN /animal, în luna a VIII-a și 2-3 UN/ animal în luna a IX-a. În cazul vacilor cu potențial ridicat suplimentarea enegiei se face începând din luna a VII-a. Rațiile vor fi alcătuite din nutrețuri usor digestibile, puțin voluminoase, cu acțiune usor laxativă. În amestecul de concentrate se va majora proporția de tărâță de grâu care, prin efectul dietetic, usor laxativ, stimulează tranzitul digestiv și indirect va facilita actul parturiției (fătării).

În perioada de stabulație, vacilor gestante în repaus mamar li se vor administra prin rații:

– Fânuri: 2/3 fân natural sau de borceag și 1/3 fân de lucernă sau trifoi, sau fân de graminee și fân de leguminoase în proporții egale, în cantități de 5-8 kg/animal/zi.

– Suculente de iarnă: semifân, nutreț de foarte bună calitate și sfecla furajeră în cantitate de 8-15 kg și dacă este disponibil, morcov 3-5 kg /animal/ zi.

– Nutrețuri concentrate: 55-60% porumb și orz uruite și restul tărâță de grâu 1-4 kg /animal/zi sau nutreț combinat. Nu se vor administra în hrana vacilor gestante nutrețuri alterate, mucegăite înghețate , și nici borhoturi proaspete sau murate.

Adăpostul vacilor gestante trebuie să fie spațios și să asigure microclimatul optim. Igiena corporală se execută prin tesălare și periere zilnică. Regimul de mișcare are foarte mare importanță pentru că mărește pofta de mâncare, intesifică circulația, ușurează fătarea și micșorează incidența retențiilor placentare. În ultimele zile ale gestației și după fătare apar frecvent constipații, motiv pentru care se recomandă administrarea unor barbotaje realizate din tărâţe, melasa: 2kg tărâtă + 0,5 kg melasă +5 kg apă. După fătare, vacilor de lapte trebuie să Ii se asigure o îngrijire deosebită, respectiv se bușumează cu paie, se igenizează trenul posterior şi se urmărește eliminarea anexelor fetale.

Ing. FABIAN Attila

Camera Agricolă Locală Miercurea Nirajului