Mitologie romaneasca

Termenul "mitologie" provine din limba greaca, din cuvintele "mythos, poveste" sau "legenda" si "logos, cuvânt". De obicei miturile implica prezenta unor elemente sacre, a unor zeitati, forte fabuloase, supraomenesti si se suprapun adesea cu legendele, diferenta dintre ele constand in "samburele" de adevar pe care legendele se presupune ca il contin.
In spatiul mioritic miturile si legendele au facut casa buna de la inceputul vremurilor. In sate in special este uimitoare multitudinea credintelor pastrate ca mituri. Chiar si azi unele femei, in perioade si in scopuri care scapa de sub controlul ratiunii, indeplinesc ritualuri si descantece. Ritualul paparudelor aducatoare de ploaie, al caloianului, descantece de muma padurii pentru alungarea uratului, descantece de dragoste, de ursit pentru un destin indreptat intr-un sens anume, descantece de stea, de judecata, "de intors inima", pentru scoaterea dracului din om sau din balta, descantece de rusalii, descantece de iele pentru alungarea aratarilor, descantece de sfinte, de zane, de soimane, impotriva Zburatorului, impotriva ceasului rau, dedeochiului, dedeochi pentru lahuze de strigoi, de moroi, "de plamadirea inimii", pentru pocituri, "de intors urma", descantec de sarpe, de spaima, de matrice pentru a fi binecuvantati, de rosata, de piaza rea, de izdat, de "basica neagra", de galci, de buba, pentru mancarimea inimii cand ii vine sa mearga la alta casa, de lungoare, de ranza, de sagetatura, de junghi si cate si mai cate. "Descantecele se fac atunci cand ne-o cere omul. Vrea omul sa se vindece de o boala? Vine la noi si ne spune ce vrea. Vrea sa fie iubit, o cere, Vrea sa scape de strigoi , sau de alte alea, iar o cere. Sunt ritualuri secrete, facute la lumina lunii, cu licori si plante speciale, cu pene si zahar. Din mosi stramosi le-am mostenit si nu avem voie sa le deconspiram numai celei pe care noi o alegem sa ne fie urmasa in ale descantecelor. Altfel, vraja se rupe si descantecele nu mai isi fac efectul", ne-a spus Otilia, o tiganca din Craciunesti, cautata de oameni pentru descantecele pe care vraja alba ii permite sa le faca.
Si mitologie
Mitologia Romaneasca este plina de personaje supranaturale, cel mai important si vechi reprezentant fiind lupul care apare ca figura centrala pe steagurile dacice. Corpul de balaur indica apartenenta mitica a acestui animal. Strigoii ocupa o alta ramura importanta in mitologia romaneasca, impartiti in doua categorii. Strigoii mitici, un fel de spirite necurate, rele, care se arata rar oamenilor si cei reali care au chip omenesc si stau alaturi de oameni pana la moarte pentru ca dupa aceea sa se prefaca si ei în în spirite rele, daca la inmormantare nu se împlânta în trupul lor un par car e sa le strapunga inima. Mitul solomonarilor plaseaza personajele intre real si imaginar, de data asta ca si prieteni ai omului. Zburatorul, este poate cel mai bizar personaj mitologic facandu-se raspunzator de sarcinile nedorite ale tinerelor fete nemaritate…
Se impune redescoperirea miturilor si legendelor stramosilor nostri, pentru ca reprezinta o adevarata comoara a patrimoniului national, un tezaur de spiritualitate care nu trebuie sa se piarda.
Perioada care urmeaza, plina de sarbatori importante ale crestinatatii, abunda in credinte mistice.
Zilele trecute la Sinaia, reprezentanti ai oamenilor de stiinta s-au intrunit pentru a incerca sa dezlege unele din minunile si tainele folclorului romanesc. Dar miturile, minunile si misterele se "incapataneaza" sa ramana mistere.
Eugenia KISS