Ioan Mocean: “Desfiinţarea spitalului din Sărmaşu, un dezastru”

Peste 20.000 de locuitori din Sărmaşu şi comunele limitrofe vor fi nevoiţi să se deplaseze pe o rază de zeci de kilometri pentru a beneficia de consultaţii medicale de specialitate, dacă Spitalul din Sărmaşu va fi desfiinţat şi va deveni cămin de bătrâni, potrivit unui proiect de Hotărâre de Guvern privind dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice. Totodată, încă trei unităţi sanitare din judeţul Mureş vor fi comasate.

Pe site-ul Ministerului Sănătăţii au fost postate listele cu unităţile medicale ce urmează a fi comasate, precum şi cele care vor fi desfiinţate pentru a deveni cămine de bătrâni. Astfel, pentru comasare este propus Institutul de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant Târgu-Mureş cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş, Preventoriul TBC Gorneşti cu Spitalul Clinic Judeţean Mureş şi Centrul de Sănătate Miercurea Niraj cu Centrul de Sănătate Sovata. Deşi iniţial au fost prevăzute schimbări şi pentru Spitalul Orăşenesc Sângeorgiu de Pădure şi Spitalul Orăşenec Sărmaşu, doar spitalul din Sărmaşu a fost trecut pe lista neagră, acesta urmând să fie desfiinţat şi în locul lui să se înfiinţeze un cămin de bătrâni. Ca atare, pacienţii deserviţi în prezent de spital vor rămâne fără servicii medicale în zonă. “Desfiinţarea spitalului din Sărmaşu va însemna un dezastru pentru bolnavii din oraşul Sărmaşu şi pentru cei din comunele limitrofe aparţinând judeţului Mureş: Sânpetru de Câmpie, Miheşu de Câmpie, Şăulia, Zau de Câmpie, cei din judeţul Cluj: Cămăraşu şi Cătina, dar şi din Bistriţa Năsăud: Budeşti, Silivaşu de Câmpie şi Urmeniş. Noi nu am fost consultaţi decât într-o foarte mică parte şi pe site-ul ministerului apare că DSP şi autoritatea locală au fost consultate în legătură cu această desfiinţare. Sărmaşu trebuia să rămână pe listă şi să dispară altceva. Sau nu se uită nimeni pe harta judeţului Mureş cum se înghesuie pe o zonă a judeţului mai multe spitale, centre de sănătate, iar zona de câmpie rămâne total descoperită pe o rază de 60-80 de kilometri?”, a declarat Ioan Mocean, primarul oraşului Sărmaşu.

Servicii medicale peste cele contractate cu CAS, în 2010

Spitalul din Sărmaşu funcţionează cu 30 de paturi, are linie de gardă şi trei secţii: interne, pediatrie şi CPU. De asemenea, în perioada ianuarie-noiembrie 2010 serviciile medicale spitaliceşti acordate au fost peste nivelul celor contractate cu Casa de Asigurări de Sănătate Mureş. Astfel pentru compartimentul interne au fost contractate 709 cazuri şi au fost externaţi 785 de pacienţi, pentru compartimentul pediatrie au fost contractate 515 cazuri şi au fost externate 565 de cazuri, iar la spitalizare de zi au fost externate 1585, în condiţiile în care au fost contractate 1058 de cazuri. “Am cerut sprijinul primarilor din câmpie şi am primit prin semnătura lor girul prin care, dacă Consiliul Local Sărmaşu va intra în impas financiar în susţinerea prin preluare a spitalului Sărmaşu, ne vor sprijini, vom crea o structură asociativă a comunelor limitrofe Sărmaşului pentru susţinerea actului medical şi a Spitalului Orăşenesc Sărmaşu la capitolul bunuri şi servicii. Am făcut tot ce a fost omeneşte posibil ca să menţinem spitalul, iar cei care decid la nivel guvernamental sau la nivelul ministerului nici măcar nu ne întreabă şi ne pun pe o listă să ne facă azil de bătrâni”, a continuat indignat primarul oraşului Sărmaşu. Acesta a mai adăugat că decizia asupra domeniului public, a clădirilor de pe domeniul public dintr-o localitate aparţine administraţiilor locale.

Campanie de solidarizare împotriva desfiinţării spitalului

În jur de de 25.000 de locuitori din Sărmaşu şi comunele limitrofe sunt potenţiali beneficiari ai serviciilor medicale oferite de Spitalul Orăşenesc Sărmaşu. Potrivit primarului localităţii, o mare parte din populaţie a început să se adreseze autorităţii locale fiind contrariaţi de măsurile luate la nivelul Ministerul Sănătăţii. Ca atare a fost demarată o campanie de strângere de semnături sub deviza “Vrem ca Spitalul Orăşenesc din Sărmaşu să funcţioneze în continuare”. Punctele de strângere de semnături ar urma să fie înfiinţate la Primăria Sărmaşu, spital, dar şi la biserici.

Cămine de bătrâni, după 30 martie

Potrivit comunicatului de presă postat pe site-ul Ministerului Sănătăţii, în ceea ce priveşte reprofilarea unităţilor sanitare, Ministerul Sănătăţii şi cel al Muncii vor desfăşura în perioada 1 aprilie 2011- 31 decembrie 2013, Programul de interes naţional ”Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoanele vârstnice”. Astfel, până la data de 30 martie 2011 autorităţile locale au obligaţia de a realiza demersuri pentru transformarea unităţilor sanitare care sunt pe lista de reprofilare în cămine de bătrâni.
Totodată, în comunicat se precizează că personalul medical din unităţile sanitare comasate nu va fi disponibilizat, iar cel din unităţile sanitare reprofilate va fi repartizaţi în unităţile sanitare nou înfiinţate sau în cele din judeţul în care au domiciliul.

O eroare pe lista unităţilor sanitare desfiinţate
Potrivit consilierului personal al ministrului Sănătăţii, dr. Vass Levente, nominalizarea Spitalului Orăşenesc Sărmaşu pe lista spitalelor care urmează a fi desfiinţate şi transformate în cămine de bătrâni ar putea fi o eroare. “Conform discuţiilor purtate anterior cu autorităţile locale din Sărmaşu şi Sângeorgiu de Pădure, dacă fac linii de gardă se vor menţine spitalele. La fiecare spital trebuie să fie o linie de gardă de specialitate, mai ales pentru interne. Ca şi persoană şi consilier al ministrului Sănătăţii susţin ideea de a rămâne. Cred că ar putea fi vorba de o greşeală”, a declarat dr. Vass Levente.

“Aşteptăm actul care va reglementa comas area”

Comasarea IUBCvT cu SCJU Târgu-Mureş va crea o unitate de elită, fiind un prim pas de transformare a spitalului într-o unitate medicală regională, potrivit conducerii SCJU Târgu-Mureş.
“Aşteptăm actul normativ care va reglementa comasarea Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare şi Transplant (IUBCvT) Târgu-Mureş cu Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu-Mureş. După apariţia acestui act normativ vom şti exact ce avem de făcut. Ne bucurăm de faptul că, aşa cum reiese din declaraţiile domnului ministru Cseke Attila, nu se vor face disponibilizări în rândul personalului medical”, a afirmat dr. Florin Gomotîrceanu, manager SCJU Târgu Mureş

“Monitorizarea medicală a pacienţilor va fi mult îmbunătăţită”

Dacă Preventoriul TBC Gorneşti va fi desfiinţat ca şi unitate cu personalitate juridică, conducerea Spitalului Clinic Judeţean Mureş şi-a exprimat acordul pentru a fi inclus în structura spitalului ca şi secţie cu denumirea Preventoriu TBC copii şi având locaţia pe str.Hunedoara nr. 29, în locul actualului compartiment clinic Medicina Muncii. „Precizăm că managementul Preventoriului TBC Gorneşti a fost preluat tot de către Consiliul Judeţean Mureş ca şi managementul Spitalului nostru. Includerea preventoriului în structura spitalului ca şi secţie de cronici, poate fi benefică atât pentru Spitalul Clinic Judeţean Mureş cât şi pentru Preventoriul TBC copii, întrucât dorim să negociem cu Casa de Asigurări de Sănătate un tarif pe zi de spitalizare mai mare de 50 RON şi o durată optimă de spitalizare de 70-80 zile. De asemenea, Consiliul Judeţean Mureş nu va mai fi nevoit să contribuie cu fonduri pentru finanţarea Preventoriului TBC Gorneşti ca şi structură cu personalitate juridică, având locaţia într-un imobil retrocedat şi cu cheltuieli de întreţinere foarte mari. Preventoriul TBC copii fiind în structura spitalului nostru, unde de altfel pacienţii din Preventoriu TBC Gorneşti se adresau pentru stabilirea diagnosticului şi a tratamentului în cadrul Dispensarului TBC, monitorizarea medicală a pacienţilor internaţi în preventoriu va fi mult îmbunătăţită”, a precizat dr. Konrad Judit, managerul Spitalului Clinic Judeţean Mureş.

„Serviciile medicale rămân aşa cum sunt”

Centrul de Sănătate Miercurea Niraj deserveşte în jur de 18.000 de locuitori din Miercurea Niraj şi satele aparţinătoare, precum şi comunele limitrofe Hodoşa, Vărgata, Măgherani, Bereni, Găleşti, Neaua. Unitatea medicală are 12 paturi şi funcţionează doar cu o secţie de interne şi un ambulatoriu cu specialitatea pediatrie. „Este singura posibilitate de a rămâne un punct sanitar aici la Miercurea Nirajului. Serviciile medicale rămân aşa cum sunt, eventual dacă se va putea rezolva centru de permanenţă cu medicii de familie va fi şi mai bine decât a fost. Singura posibilitate de a rămâne în funcţionare aceasta a fost: să ne alipim de Sovata, pentru că nu aveam toate condiţiile necesare pentru a rămâne spital. Rămân clădirile în proprietatea Consiliului Local Miercurea Niraj şi vom avea grijă de acestea ca şi până acum”, a afirmat Daszkel Laszlo, primarul oraşului Miercurea Niraj.

“Vrem să ţinem spitalul la Sângeorgiu de Pădure”

Spitalul Orăşenesc Sângeorgiu de Pădure funcţionează cu trei secţii: pediatrie, ginecologie şi interne, urmând să fie realizat şi un ambulatoriu de specialitate pentru interne. Totodată deserveşte peste 25.000 de locuitori din Sângeorgiu de Pădure şi comunele limitrofe. “Vrem să ţinem spitalul la Sângeorgiu de Pădure. Facem tot ce este necesar pentru acesta. Am alocat mulţi bani până acum”, a declarat Tar Andras, primarul oraşului Sângeorgiu de Pădure.