Home / Politic / Accentuarea declinului democrației și libertății la nivel global, în atenția senatorului Cristian Chirteș

Accentuarea declinului democrației și libertății la nivel global, în atenția senatorului Cristian Chirteș

Președintele PNL Mureș, senatorul Cristian Chirteș, a publicat miercuri, 14 aprilie, pe pagina sa de Facebook, a scurtă analiză referitoare la ”accentuarea declinului democrației și libertății la nivel global.”

Redăm, în rândurile de mai jos, textul publicat de președintele Comisiei comune permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității SRI:

”Accentuarea declinului democrației și libertății la nivel global.

Raportul anual ”Libertatea în lume 2021” realizat de principala organizație de monitorizare și evaluare a respectării drepturilor și libertăților la nivel mondial – ”Freedom House” – arată că aproximativ 75% din populația lumii trăiește în țări în care libertatea s-a deteriorat, 73 de state au resimțit limitarea libertății, acestea cuprinzând nu numai țări sau națiuni autoritare, precum China, Belarus sau Venezuela, ci și democrații cu probleme, cum ar fi SUA sau India.

Cea mai afectată regiune, de reforme blocate, conflicte armate și preluarea puterii prin forță este Euroasia.

Principalele state care înregistrează cele mai mari pierderi la capitolele ”drepturi politice și libertăți civile sunt Kârgâzstan (alegeri fraudate urmate de preluarea puterii de forțe naționaliste) și Belarus (fraudarea alegerilor prezidențiale și reprimare violentă a protestelor democratice). Scorul de libertate al Belarusului a scăzut cu 8 puncte, iar al Kârgâzstanului cu 11 puncte.”

Se atrage atenția asupra referendumului trucat din iulie din Rusia, care îl poate face președinte pe Putin până în 2036.

În Georgia au fost alegeri parlamentare relativ libere dar cu erori, în Ucraina agenda de reformă a președintelui Zelenski a eșuat, iar în Armenia, progresele de reformă au fost spulberate de înfrângerea în conflictul cu Azerbaijanul asupra Nagorno-Karabah.

Pandemia a pus presiune pe democrațiile din Europa, cu posibile consecințe asupra eforturilor anticorupție și respectării drepturilor omului, iar în statele în care instituțiile democratice erau deja atacate, populiștii de dreapta au exploatat pandemia pentru a-și spori influența și a accentuat limitarea libertății.

În Ungaria, țară calificată ”parțial liberă” (singura din UE) executivul Viktor Orbán guvernează prin decrete și sancționează municipalitățile conduse de partide de opoziție prin retragerea asistenței financiare. Declin se constată și în Polonia, unde au apărut numeroase abuzuri guvernamentale.

În Balcanii de vest au fost raportate atât reculuri, cât și progrese. În Serbia, sistemul multipartid a fost grav afectat, în Kosovo a fost instalat un guvern neconstituțional. Muntenegru a stopat regresul, iar Macedonia de Nord a înregistrat cele mai mari câștiguri democratice. Turcia se menține pe un trend descendent.

În ceea ce privește România, raportul sugerează o stagnare la toate capitolele analizate. Cu 83 de puncte din 100 posibile, țara noastră rămâne în categoria democrațiilor libere, obținând 35 de puncte din 40 pentru drepturi politice și 48 din 60 pentru libertățile cetățenești. Principala problemă este presiunea politică, care diminuează eforturile de combatere a corupției sistemice.

În China, s-a constat o intensificare a exportului tacticilor antidemocratice și o evidentă erodare a instituțiilor democratice.

India a scăzut de la statutul de stat ”liber” la ”parțial liber”, îndreptându-se către autoritarism.

SUA au înregistrat o scădere semnificativă în ceea ce privește respectarea drepturilor politice și libertăților civile, obținând 83 din 100 de puncte, cu o scădere cu 3 puncte față de anul trecut și 11 puncte în ultimul deceniu.

Pandemia nu este singura situație de urgență globală, care accelerează erodarea democrației. Efectele schimbărilor climatice ar putea avea un efect similar, iar migrația poate alimenta conflicte și politici naționaliste, xenofobe și rasiste.

Recomandări: sprijinirea mass-media libere și independente și protejarea accesului la informații, întărirea programelor de asistență externă a instituțiilor, sistemului și mișcărilor democratice, investiții în educația civică, întărirea legislației privind limitarea influenței străine asupra oficialilor guvernamentali.

Fenomenul fake-news este tot mai prezent în viețile românilor. În ultima cercetare sociologică, peste 55% dintre cei chestionați consideră că au fost expuși la știri false sau dezinformare pe diferite canale, în foarte mare măsură sau în mare măsură, iar neîncrederea în informațiile difuzate de posturile TV a depășit 60%.

Peste 74% din populație manifestă mai degrabă neîncredere în informațiile citite sau primite pe rețelele sociale.”

(Redacția)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

FOTO: Imagini noi de pe șantierul lotului de autostradă Ungheni – Târgu Mureș

Internautul mureșean Kodok Marton, cunoscut opiniei publice pentru interesul pe care îl arată pentru proiecte …