STUDIU. Pandemia și utilizarea rețelelor sociale

Reţelele sociale au avut şi o parte bună în timpul pandemiei şi carantinelor COVID-19 – relevă o cercetare realizată de doi cercetători ai Universităţii „Babeş-Bolyai” (UBB) din Cluj-Napoca, în colaborare cu reprezentanţi de la două universităţi din Germania, studiul arătând că utilizarea reţelelor sociale creşte simţul psihologic al comunităţii şi are un impact asupra capitalului social.
Potrivit unui comunicat al UBB, în timpul carantinei naţionale cauzate de COVID-19, o serie de afaceri şi-au închis porţile, în timp ce altele, inclusiv universităţile, au fost obligate să se reinventeze prin comutarea activităţilor în mediul online.
„În consecinţă, la fel ca angajaţii, studenţii au ajuns şi ei să ‘lucreze’ de acasă, de unde au fost nevoiţi să urmeze cursurile şi seminarele. O scădere a bunăstării şi o creştere a stresului – din cauza nevoii de adaptare la un context imprevizibil – au însoţit tranziţia către izolare socială. A devenit foarte clar că astfel de tranziţii sunt complexe şi cu implicaţii multiple, iar cei afectaţi nu au cum să le gestioneze singuri, deci aveau nevoie de asistenţă. (…) Conceptul de sprijin social atrage o atenţie tot mai sporită prin prisma importanţei reconsiderate în contextul pandemic. Sprijinul social este în corelaţie negativă cu, printre altele, depresia, anxietatea şi regretul nejustificat că ai putea să ratezi lucruri şi evenimente importante (fear of missing out). Sentimentul de sprijin social poate fi stimulat în diferite moduri, de exemplu, prin stabilirea simţului psihologic al comunităţii (psychological sense of community). Acesta descrie percepţia unei persoane asupra similarităţii cu grupul de care aparţine, o relaţie asumată complexă cu membrii grupului şi dorinţa de a păstra această legătură, oferind sau făcând pentru alţii ceea ce s-ar aştepta şi individul din partea membrilor grupului să facă. Acest sentiment de comunitate conferă sentimentul că individul face parte dintr-o structură mai mare de încredere şi stabilă”, se mai arată în comunicat.
De asemenea, rezultatele obţinute arată că utilizarea reţelelor sociale creşte simţul psihologic al comunităţii şi are un impact asupra capitalului social.
„Simţul comunităţii are o influenţă pozitivă asupra capitalului social, iar acesta îmbunătăţeşte suportul studenţilor în raport cu tranziţia la starea de izolare. Simţul comunităţii, precum şi capitalul social de coeziune şi de conectare au fost cele mai relevante în timpul procesului de tranziţie şi, surprinzător, nu capitalul social de rezistenţă. (…) Ca atare, studiul oferă perspective unice asupra situaţiei de izolare totală indusă de către COVID-19 în rândul studenţilor, oferind în acelaşi timp un model de tranziţie care este generalizabil pentru alte circumstanţe”, mai relevă sursa citată.
Autorii cercetării recomandă ca universităţile să lucreze la consolidarea simţului psihologic al comunităţii în rândul studenţilor, iar pentru a răspunde la situaţii de criză, să constituie sau să activeze reţelele de suport pentru studenţi (formate din reprezentanţi ai studenţilor, părinţilor, universităţii, profesori, specialişti şi reprezentanţi ai autorităţilor), mediate de calculator, care să substituie pierderea interacţiunii fizice din campusurile universitare.
Totodată, strategia de comunicare pe diferite canalele – website, reţelele sociale, platformele de e-learning – să fie fermă şi adaptată contextului, oferind nu doar sprijin social, ci şi o metodă împotriva proliferării dezinformării şi a ştirilor false (fake news).

(www.agerpres.ro)