Conferință despre fake-news, la UMFST. „O minciună spusă prea des devine adevăr”

O minciună spusă prea des devine adevăr, spunea Vladimir Lenin. Cam acesta este unul dintre efectele primordiale care se creează atunci când facem propagandă unor informații neveridice, ceea ce este un trend actual în domeniul jurnalismului.

Dar care este de fapt povestea din spatele fake news-urilor?! Care este motivul pentru care un jurnalist ar recurge la asemenea manevre de manipulare a populației prin propovăduirea unor știri neadevărate?! Răspunsul l-am aflat miercuri, 18 octombrie, la Conferința universitară intitulată  “Fake-news-Fake reality. Reziliență prin gândire critică”, organizată de Facultatea de Științe și Litere ”Petru Maior” a UMFST „George Emil Palade” din Târgu Mureș, în scopul demontării și combaterii fake-news din domeniul mass-mediei, inițiativa aparținând prodecanului facultății, lector dr. Cezar Sigmirean.

Pentru ca informațiile distribuite elevilor și studenților interesați de domeniul jurnalismului să aibă caracter empiric, la eveniment au participat personalități reprezentative din acest domeniu de activitate care au împărtășit publicului experiența lor profesională. Aceștia au fost: Marian Voicu, realizator și producător de emisiuni la TVR și publisher Veridica.ro, Cătălin Gomboș, jurnalist specializat pe problematica Orientului Mijlociu și redactor-șef Veridica.ro. Evenimentul a fost întregit de participarea online a altor două personalități de anvergură, jurnalistul Marin Gherman, editorialist Veridica.ro și Alexandru Gulei, expert în domeniul drepturilor omului.

Consecințele răspândirii fake-news

Activitatea propriu-zisă a constat într-o serie de prelegeri, susținute vizual prin intermediul unor prezentări de tip PowerPoint, urmate de o sesiune de Q&A, menite să-i învețe pe tinerii novici în domeniul presei scrise modalități de depistare a știrilor și articolelor fake-news, făcându-i să înțeleagă care sunt motivele pentru care jurnaliștii recurg la asemenea tehnici în primă-fază și care pot fi consecințele răspândirii unor știri false. „Fenomenul fake-news este unul cu care ne confruntăm zilnic de ani de zile și unul cât se poate de serios. Dacă vreți să știți numai câteva consecințe în România, câteva zeci de mii de oameni au murit recent din cauza dezinformărilor și fake-news-ului. Pe acest fundal de dezinformare, România a înregistrat una dintre cele mai mici rate ale vaccinării împotriva Covid-19. Este un impact direct care s-a soldat cu morți. Un fake-news apărut recent este cel privind bombardarea unui spital din Gaza conform căruia au fost înregistrați un total de 500 de morți civili. Israelul spune că bombardarea a fost făcută de palestinieni, iar palestinienii spun că a făcut-o israelienii. Clar, cineva minte și avem de-a face, în cazul acesta, de o dezinformare parțială și de o propagandă de război. Nu sunt doar acuzații gratuite, ci și informații oferite de ambele păți. Impactul unui astfel de fake-news poate să fie scânteia care să ducă la extinderea acestui conflict, iar consecințele pot fi destul de grave, inclusiv pentru noi. În România, chiar dacă conflictul nu ne vizează pe noi, piețele au reacționat, au crescut în această dimineață prețurile la petrol”, a precizat Cătălin Gomboș în cadrul prezentării sale.

Fake-news vs. False-news

Pentru a putea înțelege mecanismele știrilor neveridice, trebuie să cunoaștem, în primul rând, diferența dintre doi termeni conceptuali sinonimici, dar nu identici întru totul: fake-news și false-news. În acest sens, explicațiile producătorului de emisiuni Marian Voicu au fost foarte utile. Conform relatărilor acestuia, fake-news-ul are, de obicei, un fundament politic, scopul primordial al acestor tipuri de știri fiind instigarea la conflict, fake-news-ul realizându-se pe baza unei strategii complexe, în timp ce false-news-ul reprezintă „o știre care face trafic”. Un exemplu relevant de false-news a fost știrea conform căreia în toamna anului trecut Elon Musk a vizitat castelul Bran pentru a organiza o petrecere privată în cinstea sărbătorii Haloween-ului. Tot acesta ne-a oferit o înțelegere mult mai detaliată referitoare la categoriile de oameni care distribuie acest tip de știri, după scopul pe care aceștia îl urmăresc: influencerii răspândesc fake-news-uri deoarece aceștia câștigă bani de la partidele politice pentru a transmite mesaje, iar trolii sunt cei care sunt renumerați de către partidele politice pentru a placa concurența prin dezinformarea populației. De asemenea, un rol semnificativ revine boților care au fost creați pentru interferența în alegerile electorale. Aproximativ 40% din guvernele lumii închiriază astfel de boți pentru a-și asigura reușitele electorale. Există însă și boți creați în scopuri pozitive, cum este SIRI, creat de Apple.

Cum putem depista un fake-news?

Marian Voicu ne „armează” cu metode eficiente de depistare a fake-news-urilor, una dintre acestea constând în identificarea unor sintagme-cheie, folosite, de obicei, în astfel de articole, precum: Statul Paralel, Dictatura Medicală, Presa Mincinoasă, Neomarxiștii, Statul Antihrist, Colonia Occidentului, Oculta Mondială, Guvernul Mondial ș.a.m.d. Cătălin Gomboș ne sfătuiește să fim atenți la sursele care par suspicioase și ne invită să verificăm fiecare informație atunci când intuim că ar putea fi vorba despre un neadevăr.

Spre finalul evenimentului, Alexandru Gulei, specialist în drepturile omului, a reactualizat informațiile privind puterea prerogativă cu care noi, oamenii, suntem înzestrați prin prisma faptului că existăm ca entități sociale: “Drepturile omului sunt rezultatele unei evoluții de peste 2.500 de ani și sunt considerate a fi o recunoaștere a demnității inerente tuturor membrilor familiei umane”. 

Desigur, printre multitudinea de astfel de drepturi, omul deține și dreptul la adevăr, la a cunoaște necosmetizat și nemodificat realitatea, iar fake news-urile ni-l încalcă.

În ultimul sfert de oră, jurnalistul Marin Gherman a vorbit despre dezinformările care au circulat în domeniul online privind războiul din Ucraina, a căror consecință a produs îngrijorare la nivelul populației, dar și opinii greșite cu privire la situația politică și militară actuală a statelor vecine României.

Mădălina ROHAN