Joia Mare: semnificații biblice, tradiții și prohibiții Religie
  • redactia
  • 0 comentarii
  • 420 Vizualizări

Joia Mare: semnificații biblice, tradiții și prohibiții

În Joia Mare sau Joia Neagră din Sâptămâna Patimilor se prăznuiesc patru evenimente biblice: spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină la care s-a instituit Taina Împărtaşaniei (Euharistia), rugăciunea din Grădina Ghetsimani, trădarea lui Iuda și prinderea Domnului de către cei ce voiau să-L ucidă. Joia Mare este ultima zi în care credincioșii se pot spovedi întru iertarea păcatelor și curățirea sufletului. Tot în această zi, în cutumele românești, gospodinele încep pregătirile pentru Sfintele Paști prin ritualul vopsirii și încondeierii ouălor.

Evenimentele biblice

Spălarea picioarelor ucenicilor a fost gestul prin care Mântuitorul Iisus Hristos a dorit să stârpească mândria din sufletele prihănite ale ucenicilor săi, printr-o pildă de smerenie.  “Deci, dacă Eu, Domnul și Învățătorul, v-am spalat vouă picioarele, și voi sunteți datori ca să spălati picioarele unii altora; Că v-am dat vouă pilda, ca precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi”.(IOAN 13,12-15).

După Spovedanie, ritual în care credinciosii își mărturisesc cu sinceritate  deșertăciunilor lumești săvârșite cu voie sau fără de voie, urmează  săvârșirea Împărtășaniei, prin intermediul căreia evlavioșii gustă din trupul și sângele Mântuitorului pentru iertarea păcatelor. Această tradiție ecleziastică a fost instituită în Joia Mare din Săptămâna Patimilor, la Cina cea de Taină: Pe când mâncau ei, Iisus a luat o pâine şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu”.  Apoi a luat un pahar, şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, li l-a dat, zicând: „Beţi toţi din el, căci acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care se varsă pentru mulţi, spre iertarea păcatelor.  Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu.”

Episodul biblic al rugăciunii Mântuitorului din Grădina Ghetsimani este un gest al jertfei supreme, a iubirii genuine pentru oamenii, a credinței neclintite și a unui suflet neprihănit. Iisus se jertfește pe sine pentru mântuirea poporului său și se roagă Domnului pentru izbăirea păcătășilor „Precum M-ai trimis pe Mine în lume, și Eu i-am trimis pe ei în lume. Pentru ei Eu Mă sfințesc pe Mine Însumi, ca și ei să fie sfințiți întru adevăr. Dar nu numai pentru aceștia Mă rog, ci și pentru cei ce vor crede în Mine, prin cuvântul lor, ca toți să fie una, după cum Tu, Părinte, întru Mine și Eu întru Tine, așa și aceștia în Noi să fie una, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. Și slava pe care Tu Mi-ai dat-o, le-am dat-o lor, ca să fie una, precum Noi una suntem: Eu întru ei și Tu întru Mine, ca ei să fie desăvârșiți întru unime, și ca să cunoască lumea ca Tu M-ai trimis și ca i-ai iubit pe ei, precum M-ai iubit pe Mine.”(IOAN 17, 17-23)

Nu în ultimul rând, în această sfântă zi a avut loc și trădarea Domnului de către Iuda. Omul a dovedit atunci nevrednicia sa. În timp ce Iisus se jertfea pentru izbăvirea oamenilor păcătoși, omul slab, chipul de lut, își vinde Mântuitorul pe câțiva zeci de galbeni, ,,Și pe când vorbea încă, iata a sosit Iuda, unul dintre cei doisprezece, și împreună cu el mulțime multă, cu săbii și cu ciomege, de la arhierei și de la bătrânii poporului. Iar vânzatorul le-a dat semn, zicând: Pe care-L voi săruta, Acela este! Puneți mâna pe El. Si îndata, apropiindu-se de Iisus, a zis: Bucură-Te, Invățătorule! Si L-a să  rutat. Iar Iisus i-a zis: Prietene, pentru ce ai venit? Atunci ei, apropiindu-se, au pus mainile pe Iisus si L-au prins.”(MATEI 26,47-50)

Tradiții și prohibiții

În Joia Mare se vopsesc ouăle, ritual care aparține femeilor gospodine. „Femeile vopseau aceste ouă cu pigmenți obținuți din diferite plante sau chiar din cojile de ceapă roșie sau galbenă. Cele mai vrednice le și încondeiau cu chișița și cu ceara de la albine. Chișița este un instrument, un condei cu care scriau pe suprafața oului. Cu ceară topită desenau motivele pe care le alegeau să fie reprezentate pe ou. În general, în ceară se zdrobea cărbune astfel încât să se vadă mai bine motivul desenat pe coaja oului. Și cu chișița, având în vedere că se lucrează cu ceara topită, ai nevoie de îndemânare și de atenție pentru că în momentul în care se picură ceara pe ou, vopseaua nu se mai prinde pe suprafața respectivă”, a explicat Livia Marc, muzeograf la Secția de Etnografie și Artă Populară a Muzeului Județean Mureș

În această zi, credincioșii nu au voie să spele haine, veștmintele pot fi spălate până cel târziu în Miercurea Mare. Potrivit tradițiilor, două alimente sunt total interzise în această zi: oțetul și urzicile, căci atunci când Iisus a fost răstignit pe Cruce, el a fost bătut cu urzici și stropit cu oțet, pentru a i se hiperboliza durerile. De asemenea, în Joia Mare femeile nu mai au voie să toarcă, ori vor fi pedepsite crunt de către Joimărița.

Mădălina ROHAN

Sursa foto: freepik

Distribuie:

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Recomandari


Citeste Zi de Zi Online


 

 

 




 

 

 

Print


 

Transilvania Business

ARHIVE