Sărbătoare mare pentru creştinii ortodocşi, Izvorul Tămăduirii

În prima vineri după Paşte este Izvorul Tămăduirii, o sărbătoare închinată Maicii Domnului.

Sărbătoarea aminteşte creştinilor de o minune săvârşită de Maica Domnului, în secolul V. Minunea s-a petrecut în secolul V, când Fecioara Maria s-a arătat viitorului împărat bizantin Leon într-o pădure din apropierea Constantinopolului şi i-a arătat un izvor cu apă tămăduitoare care i-a redat vederea unui orb şi a vindecat pe mulţi bolnavi.

Ajuns împărat, Leon a construit pe acel loc o biserică închinată Fecioarei Maria şi care a primit hramul „Izvorul Tămăduirii”.

Apa izvorului l-a vindecat de o boala grea şi pe împăratul Justinian, care a ridicat drept mulţumire o biserica şi mai mare. Biserica există şi astăzi la Istanbul şi păstrează în subsol izvorul cu apa căruia s-au vindecat mulţi bolnavi, şi aici se adună mii de pelerini în fiecare an.

În această zi, în toate bisericile au loc slujbe de sfinţire a apei, sau agheasma – un termen de origine greacă care însemnă deopotrivă şi lucrarea de sfinţire a apei şi rezultatul ei, apa sfinţită. Agheasma este băută dimineaţa, pentru a întări trupul şi sufletul.

Cu ocazia acestei sărbători, se fac pelerinaje la biserici, mănăstiri şi locuri sfinte, în special acolo unde se află izvoare şi fântâni tămăduitoare.

Izvorului Tămăduirii, spune Biserica, este o preînchipuire a Maicii Domnului, Izvorul cel viu al mântuirii noastre.