Share
Home / Politic / INTERVIU. Cum vede PSD guvernarea Mureșului

INTERVIU. Cum vede PSD guvernarea Mureșului

De la autostradă, Aeroport, centura municipiului Târgu-Mureș, apa pe Câmpie, investițiile mari, unificarea spitalelor, la noul prefect, până la investiția în fabrică de viori din Basarabia, un interviu cu Vasile Gliga, preşedintele Partidului Social Democrat (PSD) Mureş.

Reporter: Domnule președinte PSD Mureș, Vasile Gliga, ce înseamnă doi ani de guvernare PSD la nivel central alături de ALDE, dar mai degrabă guvernare PSD alături de UDMR în judeţul Mureş, din punctul de vedere al preşedintelui PSD Mureş?

Vasile Gliga, președinte PSD Mureș: Când vine vorba despre deciziile la nivel de judeţ, întotdeauna voi avea o vorbă bună şi niciodată nu voi instiga la scandal, nu voi provoca şi nu mă voi lega de liderii ceilalţi. Întotdeauna militez pentru împăcare şi înţelegere. Acestea duc la rezultate. Scandalul stopează dezvoltarea judeţului. Avem exemple clare, ce a fost înainte, cât de blocat a fost Mureşul din cauza scandalului continuu între liderii politici județeni, pentru că dădea bine la electorat, ceea ce a oprit foarte mult dezvoltarea judeţului. Mureşul este un judeţ total diferit, sunt 38% maghiari. Ne confruntăm toţi cu alte probleme decât la nivel naţional, avem cel mai mare număr de romi raportat la populaţia judeţului – şi dacă vrem proiecte pentru judeţ, doar prin colaborare pot fi realizate. Un exemplu concret îl reprezintă Aeroportul „Transilvania” Târgu-Mureş. Am fost la redeschiderea acestuia şi am spus că pentru acest proiect s-au folosit 50 de milioane lei de la Guvern. PSD, prin mine ca președinte și consilierii județeni, şi-a asumat accesarea creditului pentru finalizarea lucrărilor încă de la începutul acestui mandat, indiferent de aprobările ulterioare de fonduri naţionale sau europene. Am fost curajoși. La nivelul judeţului avem din partea unor naţionalişti şi critici, însă judeţul a avut de câştigat de pe urma acestei colaborări între PSD şi UDMR. Faptul că UDMR a susţinut guvernarea, fără să fie la guvernare, este o realitate şi ei au susţinut, prin vot, guvernele PSD, şi chiar au contribuit la obţinerea finanţării pentru Aeroportul „Transilvania”. Au ajutat şi la „forţarea” tronsonului de autostradă Câmpia Turzii – Târgu-Mureș. E o realitate. Chiar dacă termenul era trecut, s-a finanţat plata din bani europeni. În plus, la nivel naţional se ştia de colaborarea din Mureş dintre PSD şi UDMR, care a fost de fapt realizată înainte de colaborarea naţională. Datorită Mureşului, s-a negociat apoi şi la Timişoara şi spre exemplu la Oradea, unde vicepreşedintele Consiliului Judeţean Bihor a fost ales la limită de un vot, prin colaborarea dintre UDMR şi PSD. O vorbă bună ajută şi opinia mea este că în politică trebuie să laşi mereu loc de „Bună ziua!”. Să nu fii răzbunător niciodată, pentru că acest lucru se poate întoarce împotriva ta.

Reporter: Există o colaborare PSD – UDMR şi la nivel de comune?

Vasile Gliga: Da. La Sâncraiu de Mureş este la fel. Probabil unora din UDMR le-ar conveni să dăm mai multe mesaje naţionaliste, ca să îşi adune electoratul, dar aşa… trebuie să se folosească de alţii din eșichierul politic care vin cu aceste mesaje. La absolut toate proiectele de comune de la Ministerul Dezvoltării şi la bugetul de la nivelul Consiliului Judeţean există consultări lunare, iar colaborarea este pozitivă pentru judeţ. Am discutat aceste aspecte recent, la Gurghiu, la festival. Și, ca exemplu, până în 2016, zeci de milioane de lei noi au rămas necheltuiți, iar drumurile neasfaltate.

Reporter: Faptul că Guvernul a alocat 50 de milioane de lei către Aeroport, efortul instituţional al Consiliului Judeţean Mureş s-a diminuat considerabil. Ce s-ar fi întâmplat, oare, fără alocarea guvernamentală, în contextul în care foarte mulţi bani s-au băgat, la rectificarea bugetară, în salarizare?

Vasile Gliga: Se ştie, la nivel naţional, că nu există structură administrativă care să rămână fără bani de salarii, fără bani pentru participare la proiecte europene, iar bugetele, la nevoie, se suplimentează de la Guvern. Noi avem aceeaşi situaţie în judeţul Mureş, la Consiliul Judeţean: nu ajung banii până la sfârșitul anului la căminele de bătrâni şi la Protecţia Copilului. Mureşul este pe locul trei la nivel naţional la asistaţi sociali. Şi nu sunt toți banii. Dar, recent, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, mi-a dat asigurări că în această situaţie va fi emisă o Hotărâre de Guvern.

Reporter: Să continuăm cu proiectele. Aeroportul, continuarea finanţării Autostrăzii, finalizarea Parcului pentru sporturi cu motor, unde poate că era bine să fie angajat un manager specializat…

Vasile Gliga: Accesarea fondurilor europene obligă Consiliul Judeţean să administreze, să îşi facă structură. Există prin contract obligaţia titularului de proiect realizat să asigure managementul, și tocmai de aceea şi-a şi făcut o structură în acest sens. Se pot finanţa inclusiv proiecte pentru dezvoltarea Aeroportului. S-a aprobat un studiu de fezabilitate şi proiectare pentru un proiect care prevede modernizarea sensului giratoriu, extinderea spațiului destinat sosirii pasagerilor, a locurilor de parcare, realizarea unui hangar pentru avioane private, plus prelungirea pistei. Putem fi curajoși să pregătim proiecte de 50 și – de ce nu – de 250 de milioane pentru dezvoltarea aeroportului pe zona de cargo, de hangar de avioane private, chiar dacă nu acum în viitor poate fi o oportunitate și este bine sa fim pregătiți…

Reporter: Locuitorii de pe Câmpie se plâng, de 10-15 ani, că nu au apă…

Vasile Gliga: Eu am mai declarat că aceasta este o prioritate zero. Din păcate, eşti legat de MasterPlanul existent, iar faptul că prioritatea respectivă există într-un MasterPlan, nu este elibigilă pentru o altă finanţare. La Ministerul Dezvoltării s-au centralizat priorităţile, s-a făcut deja licitaţia şi din datele pe care le deţin sunt 80% şanse să demareze proiectarea pentru introducerea apei potabile în localităţile de pe Câmpie. Va face asta Aquaserv. Mai sunt două-trei comune care nu au infrastructură de canalizare și apă, restul au, dar aşteaptă sursa.

Mai sunt proiecte mari ale administrației județene, respectiv legăturile între judeţe, cu Sibiul şi Harghita.

Reporter: Drumul de la Fâncel în sus?

Vasile Gliga: Da, dar situaţia este complicată cu drumul. Ba e proprietar Romsilva, ba Consiliul Judeţean. Romsilva l-a luat, cred, temporar în gestiune, când a avut nişte fonduri pentru pietruire. Sper ca într-o lună de zile să lămurim cine e proprietarul, pentru a şti cine este titular de proiect.

Reporter: Pentru realizarea unui drum de legătură înspre județul Harghita, pe la Gurghiu – Ibănești – Fâncel?

Vasile Gliga: Da.

Reporter: Şi ei sunt de acord?

Vasile Gliga: Da. Au asfaltat până la limita judeţului, mai au doar 3-4 kilometri.

Reporter: Ce impact va avea drumul din perspectiva dezvoltării turismului?

Vasile Gliga: La festivalul de la Gurghiu din anul acesta a participat şi ministrul Turismului Bogdan Trif, exact pe această temă. A fost impresionat de faptul că în comparaţie cu alte festivaluri naţionale, cel de la Gurghiu şi-a păstrat componenta de tradiţii. Efectiv, nu i-a venit să creadă. Trif a afirmat că susţine dezvoltarea turistică din zonă. E un proiect mai mare, iniţiat de fostul primar din Sovata, care prevede inclusiv construirea a trei pârtii de schi. S-a făcut şi un studiu în acest sens. Pârtiile ar porni din Sovata, din vârful Seaca. Două către Sovata şi una către Ibăneşti. Se vrea a fi un proiect integrat – Sovata – Valea Gurghiului, realizat de Consiliul Judeţean. Este depus un studiu de prefezabilitate. Eu încerc să îi aduc pe toţi la aceeaşi masă a negocierilor, indiferent de etnie.

Reporter: Pentru zona Sighişoara – Târnăveni – Luduş, ce proiecte sunt pentru următorii doi ani?

Vasile Gliga: După inundaţiile care au avut loc în zonă, sunt bani de la Guvern pentru amenajarea pârâului de la Vânători, 6 milioane de lei. La Luduş este în aşteptare, pentru etapa a 3-a a PNDL, drumul spre Gheja. Primarul de Luduș se luptă pentru obținerea unei ieșiri de pe autostradă spre oraș.

Reporter: În ce stadiu e proiectul barajului de la Răstoliţa?

Vasile Gliga: E în grafic. Am discutat cu directorii de la Hidroelectrica – ei sunt titulari. Ei trebuie să delimiteze terenurile din cuva lacului, câte sunt ale Romsilva, câte ale Apelor Române şi câte ale Hidroelectrica, astfel încât viitoarea hotărâre de Guvern să reglementeze trecerea acestor terenuri, practic de la stat la stat. S-a lucrat intens la acest aspect, toată vara. Marea suprafaţă aparține Romsilva, circa 200 de hectare.

Reporter: Având în vedere că judeţul Mureş este condus de către politicieni din alte localităţi decât municipiul reşedinţă de judeţ, – Gliga și Chirteș din Reghin, Peter Ferenc din Sovata – este o presiune a opiniei publice din Târgu-Mureş în sensul cine mai face ceva pentru târgumureşeni. În afara Primăriei şi acţiunilor executivului lui Dorin Florea…

Vasile Gliga: Este o întrebare obiectivă pe care şi eu, noi, ne-o adresăm. Eu cred că fondurile de la Târgu-Mureş ar fi putut fi gestionate mai bine pentru dezvoltarea oraşului. Cred că, odată cu Aeroportul şi Autostrada, începe repornirea Târgu-Mureşului și chiar a tuturor orașelor din județ. Cel mai mare brand al judeţului Mureş este Medicina. În Mureş s-ar putea face mai multe tipuri de transplant. Discutând despre medicină, vă mărturisesc umătorul lucru: eu lupt pentru o mai bună colaborare între Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu-Mureş şi Spitalul Clinic Judeţean Mureş.

Reporter: Există o teorie care spune că cele două spitale ar fi trebuit să se re-unească…

Vasile Gliga: Era mult mai bine, dar în acelaşi timp se poate face o colaborare. Dacă mergi la spital, nu ai loc de parcare, nici salvarea nu poate intra de multe ori, deși terenul există.  Se poate face parcare, până se face proiectul pentru un Spital Regional, care va mai dura. Se poate rezolva această problemă care încurcă. Până la urmă, aici trebuie să se ajungă, să colaboreze Consiliul Local şi Primăria cu Consiliul Judeţean. Hotărârea judecătorească nu stabileşte cui aparține terenul. Nu este nici Consiliul Local, nici Consiliul Judeţean proprietar şi nu se ştie cine poate investi. Eu am încercat să mediez între Dorin Florea şi Peter Ferenc, deoarece se poate face în scurt timp o parcare, până când va fi executat un al proiect mai mare. Există acest proiect mare, care cred că nu se poate face în cinci ani, dar dacă se pot obţine fonduri europene, fiind un proiect integrat, alta ar fi situaţia. Conducerea administrativă, primar și consilieri locali trebuie să folosească brandul Sănătăţii pentru a se deschide mai mult oportunitățile de dezvoltare ale municipiului reședință de județ.

Reporter: În ce termeni vedeţi rezolvarea Centurii şi a lotului de Autostradă Târgu-Mureş – Sânpaul? Ce răspunsuri aveţi de la Ministerul Transporturilor? Situaţia de la Centură nu este la fel cu situaţia de la Patinoar, în sensul că nimeni nu a preluat situaţia pe care a lăsat-o constructorul portughez Copisa Constructora Pirenaica aici? La Patinoar e clar, nimeni nu vrea să îşi asume care e situaţia lucrărilor, să se vadă cine ce a făcut acolo…

Vasile Gliga: Din datele pe care le deţin de la CNAIR, Centura Ernei – Livezeni va fi reproiectată, contractul a fost reziliat. În acest moment finanțarea există, urmează licitația pentru alegerea noului constructor.

Pe de altă parte, la Patinoar, contractul nu e reziliat încă, pentru a putea începe o nouă procedură de atribuire. În schimb, s-au alocat bani și există contract încheiat pentru bazinulul olimpic acoperit, din zona ștrandului 1 Mai.

Un alt obiectiv important pentru siguranța cetățenilor din Târgu-Mureș este repararea Podului peste Mureș, finanțată prin PNDL 2, în valoare de aproape 20 de milioane de lei.

Reporter: Pe zona politică, cum funcţionează organizaţiile locale ale PSD? S-au înregistrat schimbări majore în conducerea acestora?

Vasile Gliga: Din punct de vedere organizatoric, analizăm continuu acțiunile organizațiilor locale. Am suspendat câţiva preşedinţi care nu au activat deloc. Avem doar președinți interimari, la Târnăveni, la Gurghiu, plus în alte comune unde nu avem aleasă conducerea organizațiilor.

Reporter: Cum apreciați activitatea consilierilor din Târgu-Mureş şi a consilierilor judeţeni?

Vasile Gliga: Eu zic că Sergiu Papuc se descurcă în funcţia de viceprimar. Şi consilierii locali din Târgu-Mureş, şi consilierii judeţeni, chiar colaborează şi respectă deciziile politice pe care ni le asumăm. În plus, informează conducerea partidului dacă ceva li se pare în neregulă. Pe partea proiectelor culturale la Consiliul Judeţean, responsabil este vicepreședintele Alexandru Cîmpeanu, iar pe partea de dezvoltare, drumuri, străzi şi asfaltări responsabil este vicepreședintele Ovidiu Dancu. Fiecare ştie ce are de făcut. Exemplul este hotărârea recentă legată de proiectul deşeurilor, respectiv să se facă licitaţie distinct pentru şapte zone, ceea ce noi sperăm că va fi benefic, din punctul de vedere al tarifelor, asupra populaţiei. Respectiv că nu vor crește dintr-o dată, cum a fost cazul cu apa de la Aquaserv. Va fi concurență între operatorii de salubritate.

Reporter: Cum vedeţi viitorul administrației la Reghin, Sighişoara şi Luduş, unde PSD are primari?

Vasile Gliga: Orice este posibil în politică. La Sighişoara, a fost o intuiţie bună cu domnul profesor Mălăncrăvean. Era normală și reacţia lui de a-și da demisia după câteva luni, ținând cont de complexitatea problemelor cu care se confrunta. Aşa este şi când candidează parlamentarii, unii dintre candidaţi nu ştiu exact în ce constă funcţia de parlamentar. Oricum, cred că 90% din populaţie nu cunoaşte mecanismele procesului legislativ, cum se face o iniţiativă, cum o duci la bun sfârşit în termeni legali.

Reporter: Va fi status quo pe aceste oraşe, adică rămân să candideze primarii existenţi sau pregătiţi şi rezerve?

Vasile Gliga: Sighişoara este pe drum bun. S-a finalizat investiţia de la calea ferată – respectiv tunelul, se face şi podul acela de legătură între orașul vechi și cartierul nou. Primarul Ovidiu Mălăncrăvean este gospodar, se vede că vrea. A fost greu până şi-a făcut echipa. Toată structura Primăriei era distrusă, nu avea cu cine lucra, la început de tot. La Luduş, Cristian Moldovan chiar a făcut foarte multe pentru luduşeni, este tânăr, poate şi vrea, are majoritate PSD în Consiliu. La Reghin, sper ca Maria Precup să dorească să candideze din nou şi să realizeze proiectele pe care şi le-a propus. Piaţa agroalimentară este aproape gata, este un proiect în fază de finanțare şi pentru Canalul Morii, care este chiar curajos şi investiţia este destul de mare, plus cinematograful. Sunt şanse mari ca Maria Precup să fie realeasă, mai ales că e bine poziţionată la nivel național. Fiind vicepreşedinte al organizaţiei naţionale a femeilor PSD, a stat aproape de toate femeile cu funcţii importante din Guvern.

Reporter: Pe vremuri, liderii partidelor câştigătoare schimbau, aproape in corpore, conducerile instituţiilor deconcentrate şi descentralizate, cutumă care nu se mai aplică în prezent. Care e relaţia instituţională cu deconcentratele și descentralizatele?

Vasile Gliga: A fost chiar lipsă de cadre competente, salariile erau mici, unora le era greu să facă faţă la cerinţele unor funcţii importante. E adevărat, acum salariile sunt mult mai atractive. Totuşi, este greu să găseşti oameni de decizie care să îşi asume – şefi de servicii, iar aproape toţi primarii mi s-au plâns de relaţia lor cu arhitectul şef al judeţului. O serie de investiții sunt oprite sau încurcate de felul în care arhitectul șef lucrează. De asemenea, primarii au probleme cu Comisia de fond funciar. Nu s-au eliberat titluri de proprietate. Până și la autostradă au fost probleme în acest sens din cauza Prefecturii.

Reporter: Va urma o schimbare radicală de viziune a statului asupra funcţionarilor publici, în ce priveşte, să zicem, o evaluare mai dură, raportată la condiţiile generoase de salarizare?

Vasile Gliga: Cei care vor ocupa funcţii de conducere în instituţiile deconcentrate au acum posibilitatea să îşi facă ordine în structură. De ei depinde, aşa cum depinde de primari, în primării, așa trebuie să facă cu colegii și să impună un ritm de muncă. Este sarcina primarului să îi pună pe oameni la muncă. Aşa e, la privat nu menţii un angajat care nu produce, dar sunt atâtea posibilităţi, numai să îşi dorească să facă acel lucru. De aceea e nevoie ca şefii să fie competenţi, să aibă curaj să ceară, de exemplu, un raport de activitate zilnic. De aici începe totul…

Reporter: Cum e să priviţi din nou, din business, partidul şi viaţa de partid în judeţ şi care este analiza dură asupra parlamentarilor social-democraţi?

Vasile Gliga: Mă simt la fel de responsabil şi faţă de cei care m-au susţinut timp de opt ani în funcţia de deputat, dar şi faţă de partid. Totuşi, să aduci în prima parte a guvernării PSD 730 de milioane de lei (7.300 de miliarde de lei în bani vechi) în judeţ nu este puţin lucru… Este cea mai mare finanțare obținută de județul Mureș după ’89.

Reporter: În ce perioadă?

Vasile Gliga: Sunt sume alocate pentru judeţul Mureş, care pot fi cheltuite. Dacă primarul X îşi făcea lucrarea anul acesta, îşi primea banii anul acesta. Proiectele sunt aprobate, semnate 70% din ele. Vorbim de Ministerul Dezvoltării, la nivelul judeţului Mureş. Nu poate să-mi spună niciun primar, nici de la PNL sau de la alt partid, că nu a beneficiat de susţinerea mea pentru proiectele comunităților lor. Sunt cel puţin 20 de primari de la alte partide politice pe care i-am îndrumat, necondiţionat, în acest sens.

Reporter: Să revenim la parlamentari… De exemplu, cei din Bistriţa şi din Bihor se întâlnesc cu totii de la toate partidele lunar şi luptă, la Bucureşti, împreună, pentru comunităţile lor…

Vasile Gliga: Am susţinut întotdeauna ideea atragerii a cât mai mulţi bani în judeţ. Rolul parlamentarilor este să ştie să facă lobby, să aibă relaţiile necesare pentru acest lucru. Pentru noi contează foarte mult faptul că PSD Mureş are doi preşedinţi de comisii, senatorul Horea Soporan la Comisia pentru dezvoltare și strategie economică şi deputatul Florin Buicu la Comisia de sănătate. De exemplu, am avut o idee mai veche, de unire a universităţilor târgumureşene, pe care i-am împărtăşit-o şi colegului meu Florin Buicu.

Reporter: Ştiţi de informaţia apărută în presă, potrivit căreia urmează o finanţare a statului maghiar pentru o aşa-zisă mutare a profesorilor maghiari de la UMF la Sapienţia, începând de anul viitor, dacă se face unificarea cu UPM?

Vasile Gliga: Nu ştiam şi nu cred că este realizabil.

Reporter: Dacă va fi făcut pasul cu unificarea şi începând din 2019 începe cu dreptul noua universitate, atunci devine mai pregnantă ideea de „O singură Universitate, un singur Spital”?

Vasile Gliga: Trebuie menţionată hotărârea recentă de Guvern în care s-a aprobat Spitalul Regional din Târgu-Mureş.

Reporter: Mai clar, ce tip de spital? Încă un etaj-două la actualul spital, încă x secţii care lipsesc la acesta, sau alt spital?

Vasile Gliga: Alt spital. La Spitalul Mare, dezvoltarea prin Banca Mondială se face oricum. Spitalul Regional ar ajuta foarte mult clinicile şi laboratoarele dispersate să funcţioneze într-o singură clădire. Este nevoie de o modernizare. Are spaţiu şi Spitalul Clinic Judeţean, dar sunt discuţii şi pentru o zonă de lângă actualul Spital Mare.

Reporter: În opinia publică a fost la un moment dat o presiune către PSD Mureş, respectiv că Radu Moldovan din Bistriţa vrea să aducă şi să facă. Că ALDE vrea să aducă şi să facă. Că Dorin Florea şi deputatul Doru Oprişcan, care a trecut la ALDE, vor să facă. De ce nu avem prefect? Ultimul prefect Goga a rămas sub mantia largă a PSD sau a rămas în funcţie în virtutea unor înţelegeri mai vechi cu partidul generalului Oprea?

Vasile Gliga: La nivelul liderilor naționali, când s-a negociat cu ALDE, nu s-a ţinut cont că de fapt, corect şi de drept ar fi trebuit la Mureș ca subprefectul să fie maghiar. Când s-a negociat la nivel naţional, s-a cedat Mureşul către ALDE, deoarece s-a crezut că noi, PSD, avem subprefect. Apoi, s-a vorbit despre o renegociere, lucru care s-a şi întâmplat, astfel încât urmează să fie prefect Mircea Duşa, probabil după 15 septembrie. Cumva, Călin Popescu Tăriceanu a înţeles situaţia – la un moment dat era varianta lui Ţintean din Bistriţa.

Reporter: Câţi candidaţi PSD aveţi pregătiţi pentru Primăria Târgu-Mureş?

Vasile Gliga: Sper să găsim un om, cum am găsit la Sighişoara, cu o lună înainte, şi am câştigat. Sunt optimist că putem găsi un candidat la Târgu-Mureş. Sunt deschis şi la discuţii și orice persoană care se angajează pentru Târgu-Mureş, pentru târgumureşeni să fie susţinută dacă vine cu un proiect nou, clar, viabil.

Reporter: Un mesaj şi pentru opoziţie?

Vasile Gliga: Este mesajul pe care îl transmit şi colegilor mei social-democraţi, respectiv către consilierii locali din comunele unde nu avem primari, să nu se opună niciodată unui proiect pentru cetăţenii localităţii. Este foarte uşor să blochezi şi foarte greu să construieşti, să finalizezi un proiect. Acelaşi mesaj îl am şi pentru opoziţie, să nu voteze distructiv.

 

Reporter: Pe plan de business, ce noutăţi aveţi?

Vasile Gliga: Am deschis în localitatea Feteşti din Republica Moldova o fabrică de instrumente muzicale, cu forţă de muncă locală. Trebuie să găsesc soluţii, ca oricare privat. PSD a mărit salariile, dar chiar şi aşa există probleme mari cu piaţa forţei de muncă. Părerea mea este că şi cu o altă mărire a salariilor de 50%, tot nu e suficient să ţii oamenii în ţară. Eu, ca privat, trebuie să găsesc soluţii ca anual să măresc preţurile la instrumentele muzicale. Cât îmi permite piaţa. Lucru care nu se poate întâmpla pe o piaţă oarecum stabilă şi conservatoare. Poţi mări cu 5% pe an preturile la viori în euro și dolari, forţat, dar nu e suficient faţă de cât ar trebui să creşti salariile. Ca să răspund comenzilor ferme, am fost nevoit să deschid o fabrică în Republica Moldova, unde sunt şi impozite mai mici. Deocamdată, acolo lucrează 20 de oameni, care au fost la Reghin la pregătire, timp de trei luni, i-am învăţat meserie, iar acum muncesc la Feteşti, pe partea de manoperă. Ideea a venit de la o vizită a celor din Basarabia la noi, la Reghin. Cum a început povestea?! La prima vizită a celor de la Pro Basarabia mi-au cerut bani de clopot – aveau jumătate din bani, și noi am dat jumătate. Consiliul Local din Fetești mi-a acordat titlul de cetățen de onoare. Când au adus anul acesta la Reghin Hotarârea de Unire cu România, ca să o duc eu la Parlament, primarul a zis că este de vânzare o clădire și că se poate investi acolo. Eu i-am spus că nu fac altceva decât să le adun pe cele existente – ferma, școala, fabrica, și cât pot gestiona în politică si administrație, dar și ca președinte de federație dans, și nu mai vreau altceva. I-am povestit primarului că nu mă interesează clădirea, că nu contează cladirea, ci oamenii.

Și i-am zis: caută oameni – îi invităm la Reghin în fabrică, le dau cazare și masă și toate condițiile de oaspeți. Au venit 20. Eu urmăresc oamenii cu caracter. Harnici. I-a găsit. Și uite așa am investit în Fetești, o comună cu 2.700 de suflete în Nordul Basarabiei. Acum este a doua serie de basarabeni ce se pregătesc profesional în fabrică la Reghin. Este frumos ca români de peste Prut să lucreze și să își serbeze zile de naștere împreună cu cei din Reghin. De Centenar, am tăcut și am făcut o fabrică în România Mare, în Basarabia.

Au consemnat Alex TOTH şi Aurelian GRAMA

Share

1 comentariu

  1. Este o activitate si o gandire buna , vizavi de politicile publice elaborate, ca urmare a unor strategii si tactici politice inserate in programul de guvernare.Cu toate astea , politicienii nostri , din toate formatiunile politice , trebuie sa invete sa faca distinctia intre PRIORITAR si URGENT in implementarea proiectelor economice , recte program de guvernare. Oportunitatea , ca element al teoriei politice si care se „flutura”in spatiul public cu abnegatie si devotament , niciodata nu va avea acelasi continut cu prioritar si urgenta.Oportunitatea ,are dupa opinia mea ,o tenta politicianista si usor frivola , comparativ cu economiile din statele europene dezvoltate si cu o justitie consolidate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regurile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

UPDATE – Explozie la şcoala din Voiniceni. S-a aflat cauza exploziei

Update: Explozia produsă miercuri la şcoala generală din Voiniceni, care s-a soldat cu rănirea unui …

Share
Share