Cartea care face bani – “Codul lui da Vinci”

Apărut în România în octombrie 2004, prin grija editurii Rao, romanul “Codul lui da Vinci” al scriitorului american Dan Brown s-a vândut în mai puţin de trei luni în peste 20.000 de exemplare şi, aşa cum aprecia directorul editurii Rao, are şanse serioase să ajungă la o vânzare record, situată undeva în jurul cifrei de 100.000 de exemplare. Romanul se vinde pe piaţa românească de carte la preţul de 349.000 de lei (adică 12 dolari sau 9 euro), ceea ce ar însemna venituri minime de circa 1,2 milioane de dolari (sau 0,9 euro). Scriitorul american va primi pentru publicarea romanului său în România 8 % din totalul încasărilor. Cartea, care a apărut pe piaţă în 2003, i-a adus autorului Dan Brown, pe lângă succesul incontestabil, 30 de milioane de dolari din drepturile de autor. Până la apariţia acestei cărţi pe piaţa românească, cele mai bine vândute cărţi de la noi au fost “Unsprezece minute” şi “Alchimistul”, ambele ale lui Paulo Coelho, cu circa 60.000 de exemplare fiecare.

Ce atrage la romanul "Codul lui da Vinci"?

„Codul lui da Vinci” este cea mai bine vândută carte a momentului, este una dintre acele cărţi care vine în întâmpinarea dorinţei cititorilor, un roman pe care toţi autorii doresc să-l scrie şi toţi editorii să îl publice. Cartea, atât de bine vândută peste tot, a facut deja istorie, iar Dan Brown este singurul autor care a reuşit să-şi aducă şi titlurile vechi (Îngeri şi demoni, Fortăreaţa digitală şi Deception Point) în topul vânzărilor, într-o perioadă când era în continuare pe locul I pentru Codul lui da Vinci. Toate aceste reuşite vor fi greu de depăşit. Codul lui Da Vinci este un roman captivant, cu o acţiune alertă, perfect pentru cei care cred în teoria conspiraţiei, pentru cei cărora le plac puzzle-urile sau, pur şi simplu, pentru toţi cei cărora le place să citească o poveste scrisă şi cu un happy-end dorit şi imaginat de cititor.
Romanul de ficţiune Codul lui Da Vinci s-a aflat 86 de săptămâni în topul celor mai bine vândute cărţi din Statele Unite, fiind, de altfel, motivul principal al creşterii numărului de turişti americani în Franţa, în anul 2004. Cartea a stârnit controverse atunci când a fost publicată, deoarece în centrul poveştii se află o conspiraţie menită să ascundă faptul că Iisus Hristos ar fi fost căsătorit şi ar fi avut un copil cu Maria Magdalena, iar urmaşii lor ar fi condus Franţa medievală.

În librăriile mureşene

Începând din luna noiembrie 2004, romanul Codul lui da Vinci, se află şi în librăriile mureşene. S-a vândut excelent şi a fost solicitat de mai multe ori de la editura Rao din Bucureşti, care deţine drepturile de editare în România. Ioan Oprea, directorul librăriei Romulus Guga: "S-a vândut bine şi l-am solicitat pentru a patra oară. Este un roman poliţist alert, care se cere în momentul de faţă. Personal, cred că am avut în librării şi cărţi mai bune". De asemenea, romanul a fost solicitat de mai multe ori şi de librăriile Hyperion şi Liviu Rebreanu din Târgu Mureş, dar şi din alte oraşe ale judeţului.

Un roman în curs de ecranizare

Dan Brown şi-a dat acceptul de a-i fi ecranizat romanul, fapt pentru care el a mai primit 6 milioane de dolari din partea studiourilor de film Sony Pictures. Actorul Tom Hanks este cel care a obţinut rolul principal în adaptarea pentru marele ecran a acestei cărţi. Lui Hanks i-au făcut concurenţă serioasă Russell Crowe, Hugh Jackman şi George Clooney. Hanks va interpreta rolul profesorului american Robert Langdon, care devine implicat fără voia sa într-o aventură extrem de palpitantă şi care are sarcina să descâlcească misterul Sfantului Graal. Filmul va fi regizat de Ron Howard, care a mai lucrat cu Hanks la Apollo 13. Howard se află în prezent în căutarea unei actriţe franceze care să joace rolul specialistei în criptologie Sophie Neveu, care îl asistă pe Langdon atunci cand este chemat să ajute la rezolvarea unei crime săvârşită la Muzeul Luvru. Pentru acest rol concurează Audrey Tatou (pe care o ştiţi, probabil, din Amelie), Virginie Ledoyen şi Ludivine Sagnier. Se pare, însă, că producătorii doresc o actriţă mai cunoscută pentru acest rol, aşa că acesta ar putea fi încredinţat britanicei Kate Beckinsale.
“Suntem convinşi că Tom îi va oferi imediat legitimitate profesorului Langdon”, a declarat regizorul Ron Howard, pentru ultimul număr al revistei americane Newsweek. Scenariul pentru Codul lui Da Vinci este în curs de realizare, această sarcină fiindu-i atribuită lui Aika Goldsman, cel care a scris şi scenariul unei alte pelicule celebre regizate de Howard, “A Beautiful Mind”. Filmările vor începe în primavara viitoare la Paris, acolo unde începe acţiunea romanului. Apoi, echipa de filmare se va muta la Londra şi în Scoţia. Un film aşteptat cu mult interes atât în SUA, cât şi în Europa şi chiar în România.

Nicolae BALINT
Explicaţii foto :
Foto1: "Un roman de mare succes" (coperta de pe internet)
Foto2: "Muzeul Luvru, locul unde se începe povestea lui Dan Brown"

“Codul lui Da Vinci” pune sub semnul întrebării însăşi legitimitatea creştinismului şi a temei sale centrale – divinitatea lui Iisus Hristos. Intriga cărţii conţine toate elementele senzaţionalului ieftin. În timpul unei călătorii de afaceri la Paris, specialistul în simboluri Robert Langdon primeşte un telefon la miezul nopţii: curatorul Luvrului a fost ucis în interiorul muzeului. Lângă cadavru, poliţia descoperă un cifru enigmatic. Dezlegând misterul cifrului, Langdon descoperă stupefiat că acesta îl trimite spre o serie de indicii ingenios ascunse în picturile lui Leonardo da Vinci. Toate semnele mărturisesc despre o taină păzită cu străşnicie de-a lungul secolelor de o societate secretă (Prioratul Sionului, din care au făcut parte, printre alţii, Isaac Newton, Botticelli, Victor Hugo şi Leonardo Da Vinci): faptul că Iisus Hristos ar fi avut o fiică, Sarah, împreună cu Maria Magdalena. Ulteriorul, copilul a fost dus în sudul Franţei, linia genealogică a întemeietorului creştinismului fiind continuată până în zilele noastre.
“Codul lui Da Vinci” a fost criticat de teologi, care socotesc cartea un atac la adresa creştinismului. De altfel, Brown nu şi-a ascuns opinia că aproape tot ce au crezut înaintaşii noştri despre Hristos este fals. Potrivit lui Brown, ideile divinităţii lui Iisus si a infailibilităţii Scripturii au fost inventate de liderii Bisericii la Conciliul de la Nicea din anul 325, pentru a-şi consolida bazele puterii.