Guvernul revine asupra "Codului Muncii"

Intenţia de a modifica "Codul Muncii" a adus Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale mai multe critici decât laude. Majoritatea schimbărilor au fost criticate vehement, mai ales de către reprezentanţii sindicatelor, marii "învinşi" ai noului cod.

Sindicaliştii au ameninţat cu organizarea de manifestări şi greve, fapt care i-a supărat atât pe guvernanţi, cât şi pe patroni. Aceştia din urmă au răspuns sindicatelor că sunt dispuşi să revină asupra proiectului noului "Cod al Muncii" doar dacă nu vor mai fi ameninţaţi. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale s-a angajat ca până ieri, 17 februarie, să preia toate propunerile sindicatelor şi patronatelor, iar primul ministru Călin Popescu Tăriceanu a invitat părţile implicate la Palatul Victoria pentru a ajunge la un consens, la o formă cât mai apropiată de cerinţele viitoarei integrări în Uniunea Europeană, dar care să le convină şi angajaţilor şi angajatorilor români. Invitaţia la dialog a reprezentanţilor premierului arăta că "Relaţiile de muncă trebuie să asigure protecţia angajaţilor faţă de eventualele abuzuri ale angajatorilor, dar, în acelaşi timp, ele trebuie să fie flexibile pentru a nu bloca planurile de modernizare a companiilor şi de asigurare a competitivităţii necesare integrării europene. Intenţia Guvernului este ca relaţiile contractuale de muncă să fie reglementate corect pentru ambele părţi. Executivul doreşte ca relaţiile de muncă să iasă din zona gri şi să se reducă corupţia pe care o facilitează procedurile birocratice greoaie impuse".

Cerinţele patronatelor nu sunt atât de dure cum sunt prezentate

Iniţiativa Guvernului de a modifica o parte a fostului "Cod la Muncii" este considerată de către oamenii de afaceri salutară, cu atât mai mult cu cât fostul cod a fost aprobat "fără drept de apel", fără negocieri sau discuţii prealabile, pentru a se ajunge la un consens şi la soluţii echilibrate.
Reprezentantul "Asociaţiei Oamenilor de Afaceri", Nicolae Cristian Pârvan, a declarat că noile prevederi şi cerinţele Patronatului "nu sunt atât de dure cum sunt prezentate de către sindicate". El a mai afirmat că liderii sindicali au fost mult mai flexibili în timpul negocierilor care au premers elaborarea proiectului de modificare a legii 53/2003, aşa că protestele lor din această perioadă sunt tardive, iar multe dintre punctele controversate sunt, de fapt, doar reglementări menite să reglementeze situaţii existente din câmpul muncii. Un exemplu, în acest sens, ar fi articolele referitoare la normarea muncii, care prevăd că "Alin (1), (2) si (3) ale art. 111 se modifică după cum urmează: (1) Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăşi, în medie, într-o perioadă de referinţă de 4 luni, 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare. "Dar asemenea situaţii concrete există în realitate atâta timp cât muncitorii din domeniul construcţiilor muncesc mai mult de 48 de ore săptămânal în anumite perioade, iar în lunile de iarnă, din cauza vremii, programul lor se reduce drastic sau pur şi simplu şantierele sunt închise. Un alt caz care a fost luat în considerare pentru elaborarea acestui articol este cel al angajaţilor din aria transporturilor navale, pentru care perioadele în care stau pe nave poate depăşi termenul de patru luni, şi, de voie de nevoie, legea era încălcată.
în aceste condiţii, proiectul Ministerului Muncii este considerat de către Nicolae Pârvan util şi necesar, flexibil, deoarece este supus dicuţiilor. "Evident, interesul tuturor este ca o afacere să meargă bine, legile din România ar trebui să îi protejeze şi pe angajatorii care îşi investesc timpul şi banii într-o afacere, oferă locuri de muncă oamenilor şi găsesc modalităţile pentru a-i plăti", a completat el. Elaborarea unui sistem de legi foarte rigid ar fi cu totul impropriu pentru o piaţă atât de complex cum este domeniul muncii, care ar crea piedici serioase pentru dezvoltarea mediului de afaceri din ţară, iar "România ar trebui să ştie că nu e buricul lumii şi că nu poate avea legi mai rigide decât celelalte ţări dacă se vrea integrată în U.E. şi cu o economie competitivă", a concluzionat Pârvan. El a mai subliniat faptul că în celelalte state europene se încurajează, mai nou, negocierea voluntară într angajatori şi angajaţi, bazată pe bună-credinţă astfel încât să se găsească soluţii de compromis care să convină, în primul rând, afacerii în sine, care le aduce profituri ambelor părţi.

Confederaţiile sindicale s-au aliat şi au anuţat manifestaţii de protest

Nemulţumiţi de modificarea Legii 53/2003 liderii confederaţiilor sindicale au anunţat, în această săptămână, calendarul manifestaţiilor de protest împotriva proiectului Ministerului Muncii.Reprezentanţii BNS, CNS Cartel Alfa, CNSLR-Frăţia, CSDR si Meridian au anunţat că vor declanşa acţiunile de protest, chiar dacă negocierile cu Guvernul vor continua, prezentând şi un calendar foarte bogat al acestor acţiuni.

Punctele contestate din "Codul Muncii"

Principalele proteste vis a-vis de proiectul de modificare a fostului "Cod al Muncii", aşa cum era de aşteptat, au venit din partea sindicatelor. Acestea au anunţat că modificările propuse contravin, de cele mai multe ori, intereselor angajaţilor şi au declarat că acest cod, care ar fi trebuit să îi apere pe angajaţi, este, de fapt, elaborat împotriva lor. astfel s-au adus obiecţii faţă de modificarea mai multor articole din vechea lege. Astfel, prin modificarea art. 19, preavizul pentru concedierea individuală nu mai este obligatoriu, fapt care a nemulţumit profund sindicatele. Alte articole modificate sunt cele referitoare la perioadele de probă, care, pentru muncitoarii necalificaţi se măresc de la 5 la 7 zile, iar pentru cei calificaţi sunt fixate la maximum 6 luni.
Punctul care prevede necesitatea ca angajatorul să îl informeze pe angajat vis a-vis de încheierea sau modificarea contractului de muncă, din art.32, care este abrogat. Prin art.49. noul "Cod al Muncii" prevede, în plus faţă de cel existent, că un "angajat poate fi sancţionat pentru fapte imputabile", adică pe lângă concediere intervine şi implicarea responsabilităţii materiale a salariatului, care poate fi amendat în cazul comiterii de abateri grave.
O altă prevedere care s-ar putea să fie introdusă în lege este aceea că "un angajator poate dispune concedierea pentru motive care ţin de persoana salariatului şi în cazul în care el îndeplineşte condiţiile de vârstă standard şi stagiul de cotizare şi nu a solicitat pensionarea în condiţiile legii. Această prevedere nouă, adică pct.e) din art. 61 are ca scop încurajarea schimbul de generaţii pe anumite posturi.
O altă obiecţie a sindicatelor a fost aceea că prin modificarea art.64 angajatorul nu mai este obligat să îi caute un loc de muncă angajatului care nu mai corespunde cerinţelor angajatorului, sau ca acesta să apeleze la agenţia regională de ocupare a forţei de muncă pentru a solicita să îi ofere un alt post.
Cea mai mare durere a sindicatelor, însă este legată de modificările din menţionatul cod care le afectează,în mod dureros poziţia şi influenţa. Ele vor avea după intrarea în vigoare a proiectului doar un rol consultativ şi nu unul decizional, nu se vor mai putea implica în rezolvarea conflictelor de muncă, survenite în urma concedierilor colective sau în fixarea normelor de muncă.

Raportul "Inspecţiei Muncii" referitor la modificarea Codului Muncii

Referitor la modificările din Codul Muncii, "Inspecţia Muncii" a elaborat un raport prin care aduce mai multe critici celor care l-au gândit. Reprezentanţii instituţiei îşi mai anunţă disponibilitatea de a participa astăzi la negocierile dintre guvern, patronate şi sindicate. în comunicatul Inspecţiei se artată că "vechiul cod şi-a dovedit aplicabilitatea în cea mai mare parte, neexistând probleme majore cu privire la interpretarea prevederilor acestuia".
"Inspecţia Muncii" a arătat că se impun mai multe modificări în contestatul proiect care să reglementeze situaţia personalului zilier din domeniile agriculturii, forestier, etcpentru care "elaborarea unor reglementări speciale având în vedere că procedura legală de încheiere sau desfacere a contractelor individuale de muncă este imposibil de realizat".
De asemenea, inspectorii au avut obiecţii faţă de articolele privitoare la cumulul de funcţii şi toate dificultăţile pe care acestea le aduc, la art. 111, care prevede ca timpul maxim de lucru, de 48 de ore pe săptămână, să se raporteze la un an calendaristic cu condiţia să fie negociate clauze speciale între angajaţi şi angajatori. Aceste măsuri se impun deoarece, altfel, ar fi dezavantajaţi anagajaţii din sectoare importante ale economiei, cum ar fi agricultura şi construcţiile.
Inspecţia Muncii a mai cerut ca noua lege să prevadă introducerea unor sancţiuni pentru angajatorii care nu plătesc sporuri de noapte sau concediile angajaţilor şi să înăsprească amenzile pentru cei care nu încheie contracte de muncă şi încadrează ilegal în muncă copiii.
Ligia POPA