Nemuritorul Mozart

Pentru prima datã în istoria televiziunii române, postul TVR Cultural preia în exclusivitate şi integral, maratonul Mozart, care dureazã 24 de ore, realizat de Euro Arts Music International, în colaborare cu Televiziunea Austriacã ORF. Pentru alocarea celor 24 de ore de transmisie integralã a maratonului Mozart, care a început ieri, şi se va termina în aceastã dimineaţã, programul TVR Cultural a fost schimbat în totalitate. Maratonul porneşte din Salzburg, din casa natalã a compozitorului şi ajunge în marile sãli de concerte din Europa Japonia şi China.

|n Târgu Mureş aniversarea Mozart a început cu un concert omagial susţinut de filarmonicã şi a continuat cu omagierea nemuritorului Mozart în cadrul secţiei de Artã a Bibliotecii Judeţene, din incinta Clãdirii Teleki. Repere din biografia compozitorului au fost prezentate de bibliotecara Angela Fa-nea Macarie, iar soprana Alla Curcã, profesoarã de canto la liceul de Artã a in-terpretat aria "Agnus Dei". Seria manifestãrilor va continua pe tot parcursul anului.

Ieri 27 ianuarie, la împlinirea a 250 de ani de la naşterea lui Wolfgang Amadeus Mozart, a de-butat oficial anul muzical Mozart. Compozitor aflat pe listele de preferinţe ale melomanilor din întreaga lume, Mozart a reuşit în scurta sa viaţã sã-i emoţioneze diferit pe cei care l-au cunoscut. Copil precoce al muzicii clasice uimea prin complexitatea operei „Apollo et Hyacinthus", pe care a reuşit sã o compunã la doar 11 ani. La maturitatea artisticã a stârnit controverse şi invidii atunci când a prezentat "Flautul fermecat". Iar cãtre sfârşitul scurtei sale vieţi, decãzut pe nedrept din centrul atenţiei lumii muzicale, stârnea sentimente de milã şi com-pã-mire, concretizate majoritatea prin comenzi pentru piese muzicale cântate apoi la seratele vieneze. Ironia sorţii a fãcut ca la 35 de ani, atunci când s-a stins din viaţã sã lucreze la un recviem. |n jurul unui asemenea personaj controversat, iubit şi urât, era normal sã se ţeasã poveşti legate de moartea subitã. Salieri, compozitorul acuzat de secole cã l-ar fi otrãvit din gelozie pe Mozart, a fost reabilitat în sfârşit, datoritã "detectivilor medicali" care au descifrat simptomele bolii descrise de medicii timpului şi au concluzionat cã Mozart a murit de septicemie. O moarte ba-nalã, departe de gloria visatã, pro-vocatã de o şi mai banalã infecţie a cãilor respiratorii. Iar în anul Mozart, datoritã unor teste efectuate de aceeaşi "detectivi", s-a constatat cã celebrul craniu descoperit în 1801, care a fost ţinut apoi la loc de cinste de Fundaţia Internaţionalã Mozart din Salszbourg, nu este de fapt al marelui compozitor. Dar aceste fapte lumeşti, nu fac decât sã ne deschidã o nouã poartã spre cunoaşterea muzicii mozartiene. Potrivit catalogului Kochell, Mozart a scris peste 600 de lucrãri: 48 de simfonii, 61 de lucrãri orchestrale, serenade, divertismen-te, sonate, cassaţiuni, concerte pentru pian şi vioarã, 23 de cvar-tete pentru coarde, lucrãri pentru pian, 18 opere, 18 misse şi un rec-viem, muzicã de camerã şi dansuri germane, variaţiuni pentru pian cvartete şi cvintete. Printre cele mai cunoscute lucrãri se numãrã „Marea Misã", „Cosi fan tutte", „Requiem", „Don Giova-nni", „Simfonia praghezã" ,„Con-cert pentru clarinet" „Simfonia nr. 38 Fa major – Praga",„ Concert pentru pian şi orchestrã în Mi major", "Simfonia în Fa major", „Nunta lui Figaro", „Flautul fermecat".

Eugenia KISS