Florin Salistean: “Turismul muresan trebuie revigorat!”

Licentiat în educatie fizica si sport la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si în turism în cadrul Universitatii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Florin Salistean este unul dintre tinerii cu mare potential, care va avea un cuvând greu de spus în acest domeniu dificil care este turismul. Pentru a afla mai multe consideratii cu privire la strategia de dezvoltare a turismului în judetul Mures, l-a invitat pe directorul Hotelului Black Lord din Târgu-Mures la un scurt dialog.

Reporter: Cum vede un specialist în domeniu situatia din turismul muresean?
Florin Salistean: Se vorbeste foarte des despre strategia de dezvoltare a turismului national, regional si judetean, se întocmesc rapoarte, situatii care în final nu îsi gasesc finalitate practica din diverse motive. Este si cazul judetului Mures, care înca nu reuseste sa puna în valoare întregul patrimoniu turistic, ramânând de o buna perioada de timp o zona de tranzit atât pentru turismul intern cât si pentru cel extern, salvata de Contele Dracula – Sighisoara, factorii curativi de la Sovata si timid de locuri cum sunt Danes, Câmpul Cetatii.
Rep.: Ce considerati ca ar trebui facut pentru dezvoltarea turismului din judetul Mures?
F.S.: Se impune a fi luate în considerare câteva aspecte cu privire la  dezvoltarea turismului muresean care punctual ar trebui sa urmareasca dezvoltarea formelor de turism generatoare de vizitatori cum sunt turismul rural si agroturismul, turismul cultural, turismul religios, turismul de vânatoare sau turismul sportiv. În cazul turismului rural si agroturismului exista încercari, ce-i drept nu foarte convingatoare, din partea din partea mediului privat dar si din partea celor care reglementeaza aceasta forma de turism cum sunt Filiala ANTREC Mures, CJ Mures prin AJT Mures. În schimb turismul cultural si cel ecumenic foarte slab exploatat, în conditiile în care Ministerul Culturii si Cultelor prezenta public în 2004 existenta în judetul Mures a 1015 monumente istorice dintre care numeroase castele, cetati, biserici, case memoriale, muzee, reprezinta una din sansele turismului muresean.
Rep.: V-ati gândit la solutii concrete?
F.S.: Da. Fiind recunoscut ca judetul cu cele mai multe castele din tara
se impun masuri de restaurare a acestor obiective prin finantari nerambursabile (ADR Centru) sau initiative private si introducerea în circuitul turistic national si international cu sprijinul autoritatilor competente si a tour-operatorilor din turism. În ceea ce priveste turismul ecumenic, caracterul etnic-religios al populatiei judetului Mures (ortodocsi 53,2 %, reformati 27,03 %, romano-catolici 9,51 %, greco-catolici 2,27 %, alte religii 7,99 % – conform recensamântului din 2002) ar trebui sa reprezinte un atu alaturi de prezenta unor veritabile obiective de cult religios.
Rep.: Despre turismul din Târgu-Mures ce ne puteti spune?
F.S.: Raportat la Târgu-Mures se constata ca formele de turism cele mai dezvoltate sunt turismul de tranzit, turismul de circulatie si cel de afaceri. Referitor la turismul de afaceri caracterizat în special prin congrese, reuniuni, conferinte, simpozioane medicale sau profesionale trebuie previzionat caracterul discontinuu al acestora deoarece sunt influentate puternic de factorii politico-economici si de crizele financiare preconizate. Concluzia care se desprinde este ca turismul muresean trebuie revigorat, iar autoritatile locale cât si mediul de afaceri muresean trebuie aiba în vedere efectul multiplicator al cheltuielilor facute de turisti si cel al investitiilor, îmbucurator fiind faptul ca recent la nivel national s-a reînfiintat Ministerul Turismului, un motiv în plus de dezvoltare.