Obiceiuri de Boboteaza

Boboteaza, marea sarbatoare populara din 6 ianuarie, incheie ciclul sarbatorilor de iarna. Ea cumuleaza elemente specifice de reinnoire a timpului calendaristic, la riturile crestine adaugandu-se practici populare de purificare a spatiului si de alungare a spiritelor malefice.
In ajunul Bobotezei –potrivit obiceiului popular-se pregateste o masa asemanatoare cu masa din ajunul Craciunului. In camera curata se pune o masa acoperita cu fan, pe la colturi cu cate un bulgare de sare peste care se asterne o fata de masa pastrata special pentru aceasta ocazie. Deasupra se aseaza 12 feluri de mancare printre care si coliva (grau pisat, fiert indulcit cu miere, cu nuca macinata). Nimeni nu se atinge de mancare pana la sosirea preotului cu Iordanul, iar dupa sfintirea mesei o parte din bucatele de pe masa sunt adaugate la hrana animalelor ca acestea sa fie protejate de boli. Dupa ce preotul a rostit Troparul Botezului si a stropit prin casa cu aghiasma busuiocul este pastrat pentru descantece. In semn de rasplata desagarul primeste bucate, preotul bani, iar copiii sunt rasplatiti cu nuci, mere si covrigi.
Semnele Bobotezei
Daca in dimineata de Ajun, pomii sunt incarcati cu promoroaca e semn ca vor avea rod bogat. Se mai zice ca pe la miezul noptii animalele vorbesc in iesle despre comori ascunse. In aceasta zi sunt interzise certurile si nu se da nimic ca imprumut, nici macar jaratec. Inainte de culcare se iau carbuni din vatra si se denumesc cu numele tuturor membrilor familiei. Cel al carui carbune se va stinge mai repede se zice ca acela va muri primul din familie. Se crede ca de Boboteaza toate apele sunt sfintite, de aceea femeile nu spala rufe pana la sfarsitul praznicului. In noaptea de Boboteaza, tinerele fete isi viseaza ursitul daca isi pun busuioc sub perna. Fetele care cad pe gheata in ziua de Boboteaza pot fi sigure ca se vor marita in acel an.