Monografii rurale: Raduly Gyorgy, prim-gospodarul comunei Sântana de Mureş

Flori pentru turişti

Comuna întruneşte toate condiţiile pentru practicarea cu succes a activităţii turistice, pentru a constitui o sursă de venit. Fiind situată într-o zonă pitorească, având oameni gospodari bucuroşi de a găzdui turişti pentru a le oferi preparate tradiţionale specifice locului şi pentru a le admira minunatele flori cultivate în majoritatea gospodăriilor din Curteni. Se pot realiza investiţii de succes în dezvoltarea turismului şi agroturismului local prin mărirea şi modernizarea spaţiilor de cazare şi de agrement.

Populaţie mixtă în Sântana

Dintre cei 4266 de locuitori ai comunei Sântana de Mureş majoritatea se declară maghiari, (1984), români (1887), ceilalţi sunt germani, romi sau alte etnii. Cu toate acestea locuitorii comunei trăiesc în bună înţelegere şi se pot mândri, pe bună dreptate, că nici un eveniment distractiv de pe teritoriul comunei nu s-a soldat cu evenimente deosebite, după cum a afirmat Ion Bucur Răzvan, viceprimarul comunei.

Ultimul recensământ agricol

Potrivit ultimului recensământ agricol în comuna Sântana de Mureş efectivul de animale este de 562 capete de bovine, 1815 capete de ovine, 112 capete de cabaline, 16.200 capete de păsări, 1310 capete de porci şi 400 de familii de albine. Noul recensământ agricol se află în derulare, rezulatele nefiind cunoscute încă.

Teren agricol de calitate

Comuna Sântana de Mureş beneficiază de resurse naturale precum teren agricol de bună calitate şi păduri, resurse naturale ale subsolului – gaze naturale şi resurse hidrografice – râul Mureş, pârâul Voinicenilor. Suprafaţa totală de teren este de 2691,45 ha, din care 602 ha teren intravilan şi 2089,45 teren extravilan.

Atracţii turistice în satele aparţinătoare

Comuna Sântana de Mureş este compusă din satele Chinari (Pynar), atestat din1319, Curteni (Odorfalva) atestat documentar din 1332 şi mai tânăra aşezare, numită Bărdeşti, atestată din 1567. Fiecare sat arte ceva deosebit, precum horticultura dezvoltată la Curteni, Biserica reformată din Chinari, datând de la sfârşitul secolului al XIII-lea, începutul secolului al XIV-lea, cu un clopot fabricat în anul 1750, şi Biserica ortodoxă de zid din Bărdeşti, ridicată în 1912.

Oameni de seamă din Sântana

Din sânul comunităţii sântănene s-au ridicat şi s-au afirmat ducând mai departe numele localităţii, depăşind hotarele spaţiului şi timpului oamnei precum Ion Chinezu şi Petre Săbădeanu. Primul, cunoscut critic şi istoric literar, remarcabil traducător, născut în Sântana de Mureş pe 15 august 1894, Ion Chinezu şi-a desăvârşit formaţia intelectuală prin studii la Budapesta, Bucureşti şi la Paris. S-a implicat în momentele mari ale istoriei neamului, precum Marea Unire din 1 decembrie 1918. Şcoala Generală din comună îi poartă azi cu cinste numele. Contemporanul nostru, Petre Săbădeanu este cunoscut şi pe plan ştiinţific dar şi datorită calităţilor sale vocale ca interpret de muzică populară.

Biserica reformată veche de secole

În comuna Sântana de Mureş se află o biserică reformată ce datează din secolul al XIV-lea având picturi murale ce atrag turiştii interesaţi de vestigii ale trecutului. Biserica Reformată Calvină este alcătuită dintr-o navă cu absida semicirculară . Păstrează fragmente dintr-un foarte valoros decor mural datorat unui pictor italian către sfârşitul secolulului al XIV-lea, caracterizat print-o viziune monumentală, prin modelajulş formelor, prin desenul amplu şi printr-o gamă cromatică caldă. De menţionat sunt scenele din Judecata de Apoi, Ana întreită cu fericitele neamuri, apostoli şi profeţi.

Rata şomajului scăzută în comună

Dat fiind faptul că din populaţia activă a comunei majoritatea au un loc de muncă, un procent foarte mare dintre aceştia fiind salariaţi ai agenţilor economici din comună, rata şomajului este foarte scăzută, în comparaţie cu cea de la oraş. Prognoza populaţiei este de creştere a acesteia datorită existenţei tuturor reţelelor de utilitate publică precum şi ritmului alert şi susţinut de construire de noi locuinţe şi asigurarea de noi locuri de muncă. Printre cele mai importante domenii de activitatea pe teritoriul comunei amintim: confecţii textile, lactate, prelucrarea cărnii, tâmplărie PVC şi aluminiu, tipografie, panificaţie, prelucrarea lemnului, instalaţii conducte magistrale, instalaţii apă, gaz, canalizare, instalaţii sanitare, construcţii, construcţii metalice, confecţii metalice, sculptură, industrie alimentară, farmaceutică, transport, tâmplărie PVC şi aluminiu, comerţ, servicii ş.a.

Sancta Anna din 1332

Comuna Sântana de Mureş este situată pe malul drept al râului Mureş, la extremitatea nordică a municipiului Târgu-Mureş, fiind considerată comună suburbană a municipiului reşedinţă de judeţ. Prima atestare documentară a comunei Sântana de Mureş apare într-o listă de zeciuială papală din anul 1332, sub numele de Sancta Anna. Săpăturile arheologice efectuate pe teritoriul comunei în anul 1903 au scos la lumină diferite obiecte laice şi de cult, aparţinând unei culturi numită ulterior “Cultura Sântana de Mureş”.

Păduri şi fânaţe

În comuna Sântana de Mureş se găsesc 191 de ha de păşuni, 265ha de păduri, 3176ha de fânaţe, iar terenul arabil se întinde pe o suprafaţă de 1709 ha. Comuna se mai mândreşte cu 335ha de vie şi 461ha de livezi. Cu toate acestea fiind foarte aproape de oraş dezvoltarea sectorului agricol din comună este subclasat pe lista de direcţii de dezvoltare.

Acolo unde şi regele merge pe jos

Pe strada Bisericii, dincolo de clădirea Şcolii Generale din Sântana de Mureş se află o grădiniţă de copii care până nu demult părea că face parte dintr-un decor al satului mureşean din secolul trecut. În toamna lui 2010 însă edificiul de lemn din fundul curţii a devenit obiect de muzeu, prin înfiinţarea unui grup sanitar realizat în incinta grădiniţei conduse de directoarea Luminiţa Pogăcianu.

Sântana are şi farmacie veterinară

Clădirile comunei din infrastructură socială şi de cultură sunt reprezentate de sediul primăriei din comună, câte un cămin cultural în satele aparţinătoare, peste 50 de apartamente sociale destinate tinerilor, zece locuinţe sociale şi două case de copii de tip unifamilial. Fiind o comună dezvoltată, la Sântana găsim şi două dispensare, unul uman şi altul veterinar, precum şi trei farmacii, dintre care două umane şi una veterinară.