Raduly Gyorgy, prim-gospodarul comunei Sântana de Mureş

Fabricat în Sântana de Mureş

La doar trei kilometri de oras, fără niciun avertisment, dacă tabla indicatoare de pe marginea drumului nu poate fi numit aşa, călătorul ajunge din muncipiul Târgu Mureş în comuna Sântana. O intersecţie generoasă pe dreapta este străjuită de clădirile importante din localitate: primăria, farmacia, şcoala generală, monumentul Eroilor pe dreapta, iar pe stânga şoselei cofetăria şi barul cu două-trei măsuţe înconjurate de scaune pe terasa minuscula din faţa clădirii. Atestată documentar din 1332, cu numele de Sancta Anna, comuna este situată pe râul Mureş, la nord de muncipiul reşedinţă de judeţ, pe drumul judeţean ce duce la Râciu. Dacă în urmă cu un deceniu aproape, numele comunei era asociat cu practicarea sportului hipic, cu performanţele obţinute de fostul primar, campionul la călărie Viorel Bubău, Maestru Emerit al Sportului, participant la Jocurile Olimpice de la Atena din 2004 şi de călăreţii Bazei Hipice „Mircea Chirvăsuţă”, bază cu renume internaţional, azi comuna se mândreşte cu multe produse ce poartă eticheta „made in Sântana!”

De la catedră la primărie
Destinele comunei sunt conduse de primarul Ráduly Gheorghe din partea UDMR, viceprimarul Bucur Ion Răzvan din partea PDL şi 12 consilieri dintre care 6 de la UDMR, cinci de la PSD şi unul de la PDL. Primarul Ráduly Gheorghe născut în 1951 este absolvent al Facultăţii de Matematică din cadrul Institutului Pedagogic Târgu-Mureş (actuala Universitate „Petru Maior”), este căsătorit şi are doi copii, un băiat şi o fată. Consilier local în perioada 2000-2008, Ráduly Gheorghe se află în fruntea primăriei din Sântana de Mureş din 2008.
Rep.: Ce v-aţi propus pentru actualul mandat?
Raduly Gyorgy: Cele mai importante obiective stabilite pentru actualul mandat ar fi, în primul rând, ajutarea mămicilor care optează să lucreze la diferite societăţi, cu o grădiniţă cu program prelungit, ceea ce lipseşte total din comună. Este o solicitare reală în acest sens. Eu cred că acest lucru ar contribui la creşterea natalităţii.
Rep.: Ce aţi întreprins pentru atragerea investitorilor?
R.G.: La momentul actual suntem în discuţie cu o firmă americană care ar construi o fabrică modernă şi care ar angaja muncitori din localitate, întrucât noi am solicitat ca, în măsura posibilităţilor, muncitorii să fie din comuna noastră. Suntem, de asemenea, în discuţii cu parteneri irlandezi, germani şi maghiari, care vor să construiască locuinţe, un cartier rezidenţial cu sistem închis, aşa cum există şi în occident.
Rep.: Un obicei frumos, Ziua satului…
R.G.: Ne preocupă ca fiecare localitate din comuna noastră să aibă o „zi a satului”. De exemplu, în Curteni, această zi a satului este prilejuită de expoziţia de flori. În Sântana avem ziua sântănenilor în data de 26 iulie, când se celebrează Sfânta Ana, cu atât mai mult cu cât şi biserica din sat poartă acest hram.
Rep.: Aveţi un concurs pentru săteni…
R.G.: Este o iniţiativă pe care dorim să o punem în practică pentru a a genera o competiţie între locuitorii comunei, sub sintagma „Cea mai frumoasă gospodărie”, care să-i determine să-şi modernizeze şi să-şi întreţină gospodăriile cât mai curate şi mai frumos amenajate.
Rep.: Vroiaţi să reamenajaţi zona numită Berc.
R.G.: Avem de gând să reamenajăm o zonă de pe malul Mureşului în dreptul satului Curteni, cunoscută sub numele de „Berc”. Pe vremuri, acest loc era foarte frecventat şi de târgumureşeni, care veneau cu drag aici, la sfârşit de săptămână mai ales, pentru a petrece câteva ore în sânul naturii. Este vorba de o suprafaţă de aproximativ patru hectare de teren situată lângă o buclă a Mureşului, căreia îi vom reda imaginea de odinioară. Dar toate acestea necesită timp şi bani, iar acum ne confruntăm cu o situaţie financiară dificilă. În ce priveşte accesarea fondurilor structurale care provin de la Uniunea Europeană, procedurile actuale prevăd alocarea şi de fonduri proprii, pe care, deocamdată, nu le avem. Credem însă că, în timp, cu ajutorul unor echipe de profesionişti care să ne ajute la elaborarea unor proiecte eligibile, vom reuşi să atragem şi finanţări de acest gen.

Firme multe, ca la oraş în Sântana
Drumurile comunale DC146, Sântana- Chinari, DC 137 Bărdeşti, drumurile laterale pietruite precum şi distanţa mică de municipiul reşedinţă de judeţ explică numărul mare de firme cu renume existente în comună. Printre cele mai importante domenii de activitatea pe teritoriul comunei amintim: confecţii textile, lactate, prelucrarea cărnii, tâmplărie PVC şi aluminiu, tipografie, panificaţie, prelucrarea lemnului, instalaţii conducte magistrale, instalaţii apă, gaz, canalizare, instalaţii sanitare, construcţii, construcţii metalice, confecţii metalice, sculptură, industrie alimentară, farmaceutică, transport, tâmplărie PVC şi aluminiu, comerţ, servicii ş.a.
Astfel aici veţi găsi firma de confecţii textile SC Gerry Weber, vestita firmă mde lactate S.C.Sanlacta, cea de prelucrarea cărnii S.C. Nordan, nelipsită de la petrecerile câmpeneşti cu gulaş, firma de panificaţie Bopanum, firmele de transport S.C.Ballo Trans şi S.C.Martin Ballo Trans. Tot aici veţi întâlni
S.C.Tipografia Andra, S.C.Lobava de instalaţii sanitare şi S.C. Conarom firma de construcţii sau S.C. Scorillo Prod S.R.L. de instalaţii apă – gaz-canalizare. Sănătatea e reprezentată de S.C. Phyxius S.R.L. de farmaceutică şi ca să nu lipsească nici arta, S.C. Demiart S.R.L a consilierului local Demeter se ocupă de sculptură. Având atâtea firme, era nevoie şi de telefonie digitală cu reţele subterane prin fibră optică şi supra terane precum şi de sistemele de operare de telefonie mobilă, de Internet prin fibra optică şi antenă. De asemenea comuna se poate mândri de reţele de apă potabilă, canalizare în sistem centralizat pentru colectarea apei menajere uzate, reţele de gaze naturale şi reţele electrice.

Ieri, şcoală de lemn cu două clase, azi cabinet cu Internet
Originile învăţământului din comuna Sântana de Mureş se pierd în negura vremii. Începuturile unui proces sistematic de învăţământ românesc în Transilvania în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea este în strânsă legătură cu eforturile meritorii ale celor două confesiuni religioase româneşti, ortodoxe şi greco-catolice de a asigura propăşirea culturală a românilor ardeleni prin şcoli confesionale. În ceea ce priveşte învăţământul din comuna Sântana de Mureş, primele documente arată că în 1871 în localitate erau 82 de şcolari ai căror cantor docent era George Comis, dar „casa şcolară” lipseşte.
Un imobil special destinat şcolii este menţionat în 1876. Este vorba de o şcoală construită prin contribuţia credincioşilor în perioada 1871-1876 când preot şi administrator parohial era Aron Matei. În „Sematismul” din 1900 putem afla că localitatea dispune de o şcoală de lemn construită în 1895, frecventată de 145 de elevi la cursul ordinar, dintre care 74 erau băieţi şi 71 fete. Preotul Dănilă Sasu a militat pentru construirea unei clădiri noi de şcoală. Lucrările au început prin 1912 şi în primăvara lui 1913 a fost dată în folosinţă şcoala cu două săli de clasă şi s-a obţinut şi cel de al doilea post de învăţător. Devenind neîncăpătoare cu timpul, un nou edificiu a fost ridicat în 1964, de astă dată cu opt săli de clasă. Laboratoare, potrivit exigenţelor momentului. La începutul deceniului opt numărul elevilor se apropia de cinci sute. Colectivul cadrelor didactice număra 13 învăţători şi 20 de profesori.
După anul 2000 o nouă reabilitare a şcolii a adus îmbunătăţiri semnificative şcolii. Astfel s-au obţinut prin mansardare patru săli de clase, un cabinet de informatică, un Centru de Informare şi de Documentare. Recepţia mansardei şi inaugurarea Centrului de Informare şi Documentare în toamna lui 2003 a avut loc în prezenţa ambasadorului Franţei la Bucureşti din acea perioadă, excelenţa sa Philippe Etienne.
Azi, clădirea şcolii generale „Ioan Chinezu” se mândreşte cu săli mari, spaţioase, purtând semnele recentei renovări, cu parchet laminat, măsuţe şi scaune potrivite micilor şcolari. Fostul director al şcolii, Valeriu Barna, directoarea Puni Lucia, învăţătoarea Rusu Cornelia, toţi vorbesc cu mândrie despre şcoala din Sântana, despre copiii dornici să înveţe carte. Învăţătoarea Rusu Cornelia este absolventa Liceului Pedagogic “Gh. Lazar” din Cluj-Napoca. “Din dorinţa de a-i învăţa pe cei mici şi datorită faptului că rămân în amintirea multor generaţii care apreciază efortul depus de mine am devenit învăţătoare,” declara inimosul cadru didactic, argumentând alegerea făcută.