Demeter, săntăneanul care plăteşte şi gunoiul prin banking

Sâmbătă după-masă. Frigul crapă pietrele. Sântana, o comună mare şi atât de aproape de oraş încât nu observi când treci dintr-una în altul pare că se va trezi în cele din urmă din amorţeală. Un câine lup dintr-o curte dă semne că se află la datorie. Mai trece o maşină pe drumul asfaltat, apoi constatăm că ne aflăm în satul Curteni şi va trebui să facem calea întoarsă. Prin amabilitatea ultimului primar din Epoca de Aur, Petre Puni, am numărul de telefon al sculptorului în lemn, Demeter Jozsef. Atelierul acestuia se află pe strada Viilor. Sună simplu, nu-i aşa? Norocul meu e că sculptorul mă ghidează prin telefon şi în cele din urmă ajung la o poartă verde, cu o plăcuţă de avertizare că dincolo de gard se află un câine mare, fioros. Fiind aşteptată, intru fără probleme şi urcăm pe treptele ce şerpuiesc uşor, la atelierul de la etaj. Pentru că ceea ce părea de afară casa în care locuieşte sculptorul , aflu că este doar atelierul. De fapt două ateliere. Unul la parter, unde un aparat imens fasonează bucăţile mari de lemn şi altul la etaj, unde se finisează manual statuetele.
Moştenirea bunicului, artă şi afacere
Privesc cu uimire încă de la intrarea în holul minuscul de la etaj expoziţia de statuete. Deasupra uşii e emblema firmei “Demiart SRL,” sculptată de nimeni altul decât patronul firmei, Demeter. Cel care abia în aprilie va împlini 41 de ani este fiul satului Săntana unde moşul său se ocupa de dulgherit. “Eu n-am trăit pe vremea aceea, se spune că prin anii ’50 se făceau caleşti pentru primarii de la ţară şi că bunicul meu făcea roţile acelea de lemn”, povesteşte Demeter de unde i se trage aplecarea spre sculptură. După terminarea liceului frostier din Târgu Mureş a plecat din ţară şi în cei opt ani petrecuţi prin Ungaria –are dublă cetăţenie, menţionează el în treacăt-a învăţat toate tainele meseriei de sculptor în lemn dar şi cele ale tâmplăriei grele. “Am lucrat numai la comandă şi pentru export, am lucrat pentru Italia, Germania, Austria, iar la întoarcerea în ţară am început să fac şi tâmplărie grea, adică scări interioare, uşi de lemn masiv, în diferite stiluri, în stil baroc, neo-german, încet-încet se face piaţa şi pentru România”, explică el. “Pentru asta particip la expoziţii, de pildă expoziţia “Made in Mureş,” ce a avut loc în Târgu Mureş la Hotelul President, iar acum aştept răspunsul la un proiect din Moldova, ca apoi în perioada 17 -24 februarie să aprticip la o expoziţie în Dubai”, adaugă fără falsă modestie sculptorul.
Printre statui şi flori de lemn
Trec dintr-o încăpere într-alta admirând frumuseţea liniilor, ating cu grijă doar cu degetul câte o suprafaţă netedă de lemn ce pare turnat, apoi îmi afund mâna în rumeguş roşu de lemn de cireş, inhalez mirosul de brad dintr-un sac plin cu firimituri albe răzuite de pe statui. Demeter trece de la un aparat la altul, de la un lemn la altul, denumiri ciudate zboară în liniştea atelierului, pe uşa căreia stă scris: protejaţi-vă auzul, căci în zilele de lucru aici se dă o luptă cu decibelii motoarelor. “Am fost în multe locuri din lume, în misiuni economice, de peste tot învăţ câte ceva, nu am adus nici măcar un dolar din Las Vegas, de la jocurile de noroc, în schimb am adus zeci de mii dei pe care le pun în practică acasă, asta e adevăratul câştig”, povesteşte Demeter, obişnuit cu asemenea întrebări. “Am 16 angajaţi, avem contabilă, anul trecut am avut 21 de angajaţi dar cu criza am scăzut numărul angajaţilor, dar suntem la zi cu toate taxele,”spune el.
Atelier modern, proiect de modernizare
O uşă din atelierul de la parter dă în curtea plină cu cherestea, iar ceva mai încolo se cpnstruieşte o hală nouă de 280-300mp. “Am un proiect de dezvoltare de achiziţii de scule pentru noua hală, taxele le plătesc toate de aici din atelier, de la calculator”, afirmă el cu mândrie. Clădirea e doatată ci sistem de supraveghere performant, cu sistem de alarmă, cu detector de fum, cu calculatoare conectate la internet. Eniko, nevastă-sa se ocupă de administraţie şi amândoi se mândrsc cu cei doi copii, de 3 ani jumate, respectiv opt ani jumate, cărora le stă bine deja dalta în mână,
Departe de lumea dezlănţuită, într-o clădire cu etaj, un tânăr întreprinzător nu se plânge nici de birocraţie, nici de criză lucrează plin de entuziasm şi priveşte cu încredere spre viitor.