Demersuri pentru restaurarea Cetății Medievale Sighișoara

Primarul municipiului Sighişoara, Ovidiu Mălăncrăvean, a anunțat, pentru Agerpres, că a fost înregistrată o ofertă la licitaţia pentru elaborarea studiilor necesare restaurării fortificaţiei Cetăţii Medievale Sighişoara, organizată de Institutul Naţional al Patrimoniului.
”Astăzi (14 ianuarie – n.r.) a fost termenul limită pentru depunerea ofertelor la Institutul Naţional al Patrimoniului (INP). Mi s-a comunicat că a fost înregistrată o ofertă (…) O problemă majoră care trebuia rezolvată cu sprijinul INP a fost problema codurilor din lista monumentelor istorice. Merită să subliniem că muncim de un an pentru a identifica fiecare monument printr-un cod LMI separat, întocmind documentaţia pentru fiecare monument şi trecând cu ea prin toate avizele, condiţie obligatorie pentru accesarea fondurilor externe. Lucrările din acest punct de vedere sunt finalizate şi de asemenea au fost rezolvate şi problemele legate de proprietate, studiile pentru întreaga fortificaţie au fost scoase la licitaţie, data limită de depunere a ofertelor fiind marţi”, a declarat Ovidiu Mălăncrăvean.
Licitaţia, demarată prin Institutul Naţional al Patrimoniului, vizează contractarea de servicii de elaborare studii de fundamentare şi investigaţii pentru întocmirea proiectului de consolidare, restaurare şi punere în valoare a obiectelor ”Fortificaţiilor Cetăţii Sighişoara”, care cuprinde Tronsoanele de zid 1-6, Tronsoanele 8-23, Tronsonul 25, Turnul Cojocarilor, Turnul Măcelarilor, Turnul cu Ceas, Turnul Fierarilor, Turnul Cizmarilor şi Turnul Croitorilor, Turnul Tăbăcarilor, Turnul Cositorarilor, Turnul Frânghierilor, Bastionul Măcelarilor, Bastionul Cositorarilor şi Bastionul Castaldo.
Primarul Sighişoarei a precizat că, începând cu anul 2016, una din preocupările majore ale actualei administraţii a oraşului a fost restaurarea Cetăţii Medievale şi zona centrală Piaţa Sigma.
”În noiembrie 2016 am depus la Ministerul Culturii dosarul pentru Programul Naţional de Restaurare, câştigat pe primul loc în ţară. În urma acestui demers am încheiat un protocol de colaborare cu Institutul National al Patrimoniului (INP) având în vedere că Sighişoara, la ora respectivă, nu avea nici arhitect şef şi nici o structură a biroului urbanism care să-i permită să elaboreze un astfel de proiect. Nu există în ţară un birou în cadrul unui UAT care să poată elabora documentaţia pentru restaurarea unui astfel de sit UNESCO. (…) Între timp, împreună cu specialiştii din INP am început să rezolvăm problemele legate de proprietate în ceea ce priveşte turnurile şi tronsoanele zidurilor. Trebuie ştiut că nu toate turnurile sunt proprietatea municipiului şi nici tot zidul fortificat, o parte din ele aparţin Bisericii Evanghelice, o parte sunt proprietăţi private, unele părţi ale zidului fac parte din case – zidul cetăţii reprezintă zidul casei”, a subliniat Mălăncrăvean.
Primarul a arătat că anul 2017 a fost pierdut, având în vedere că proiectele pe Programul Naţional de Restaurare nu au primit finanţare din partea Guvernului, iar în anul 2018 Guvernul a finanţat studiile pentru Cetatea Sighişoara, INP organizând prima licitaţie, la care nu s-a înscris nici o firmă.
Potrivit lui Ovidiu Mălălncrăvean, în acest interval municipalitatea a continuat să fie preocupată de soarta monumentelor istorice şi că a fost semnat semnat contractul pentru restaurarea Culoarului Bătrânelor Doamne, iar în primăvară, când vremea va permite vor începe lucrările de execuţie, şi, de asemenea, alte obiective sunt în faze avansate cu documentaţiile.
„Pentru Tronsonul 7 al Zidului Cetăţii (cel din spatele Bisericii Catolice) este finalizat proiectul de execuţie. În data de 19 decembrie 2019 am primit avizul de la Comisia Monumentelor Istorice de la Bucureşti, iar în data de 30 decembrie am primit ultimul aviz de la ISC Mureş. După aprobarea bugetului urmează licitaţia pentru execuţie. Pentru Tronsonul 11 (cel căzut) am finalizat expertiza solicitată de INP urmând să fie restaurat cu sprijinul INP de cei de la Ambulanţa Monumentelor”, a mai arătat primarul.
Mălăncrăvean a mai arătat că în anul 2019 a dat roade şi impozitarea cu 500% a clădirilor lăsate în paragină şi astfel cea mai mare clădire, care a fost construită de CEC chiar la poalele Cetăţii Medivale şi a rămas abandonată înainte de a fi terminată, a fost vândută, iar noii proprietari au înscris-o în data de 30 decembrie.
Edilul a mai spus că în preocupările municipalităţii a intrat şi finalizarea unor Planuri Urbanistice Zonale, în timp ce Planul Urbanistic General este în lucru, fără de care nu pot fi obţinute finanţări.
„Planul Urbanistic General este în lucru, au fost avizate deja studiile de fundamentare, a fost aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru zona Miron Neagu, iar Planul Urbanistic Zonal pentru Piaţa Octavian Goga are toate avizele obţinute. La acest PUZ s-a muncit aproape 2 ani ultimele avize (cum e cel de la APM) au fost primite în cursul lunii decembrie 2019. De ce este necesară realizarea Planurilor Urbanistice Zonale (PUZ)? Pentru că de modul în care este întocmit acest plan depinde viitorul unei construcţii sau chiar a unei zone, poate asigura dezvoltarea infrastructurii edilitare şi reprezintă o fază premergătoare realizării investiţiilor, la nivel de municipiu. P.U.Z. are caracter de reglementare specifică pentru zona luată în studiu şi asigură corelarea dezvoltării urbanistice a zonei cu planul urbanistic general al localităţii (PUG). Fără PUZ-uri actualizate şi corelate cu PUG, zonele care necesită investiţii nu pot beneficia de acestea, de aceea realizarea acestor PUZ-uri reprezintă un pas decisiv în procesul de dezvoltare a Sighişoarei”, a precizat Ovidiu Mălăncrăvean.

(www.agerpres.ro)