Home / Slider / Târgumureșenii poluează mai mult decât Combinatul

Târgumureșenii poluează mai mult decât Combinatul

Distribuie

Sunt mulți ani de când ne plângem noi târgumureșenii de combinatul chimic de aici de lângă noi, de parcă ar fi un vecin care mereu dă muzica prea tare. Trebuie să recunoaștem, nu e o muzică prea bună și nici un miros prea plăcut care vine de prin părțile acelea. În ziua de astăzi, totuși, abia dacă îl mai simțim. Mirosul de gunoi de pe aici e ca un paravan protector împotriva duhorii chimice.

Cine zicea că autoritățile locale nu ne vor binele? Cu toate acestea, se pare că pericolul mare nu vine chiar de la „fabrica de poluare”, ci chiar de la noi, din casa noastră. Sănătatea ne stă în propriile mâini, dar nu putem decât să o punem pe jos ca să ne frecăm palmele pentru a ne încălzi.

Invitat la emisiunea ”Instituția”, difuzată la televiziunea mureșeană M9 în data de 8 februarie, Dănuț Ștefănescu, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș, spune că cel mai mare pericol la ora actuală sunt particulele de PM10, care sunt inodore și stau în suspensie în aer. Dar, cu toate că și combinatul participă activ la cumulul de astfel de mici șotii ucigătoare, marele vinovat sunt, de fapt, centralele termice din apartamentele noastre. Din păcate, nu ne putem încălzi cu lemnele din parchet. Nu încă, cel puțin și legea oricum interzice lucrul cu focul fără aviz. APM Mureș este mereu cu proverbialii ochi pe poluarea din oraș.

„În județul Mureș avem patru stații de monitorizare a calității aerului. Aceste stații sunt conform Directivei Europene pentru Calitatea Aerului. Sunt indicatorii cuprinși în directivă. PM10-le, care se regăsește în ceea ce se elimină de la combinat, este problema cea mai mare în Europa. Este acel praf care nu se vede, nu se simte, nu se vede, dar care dăunează. Avem în Târgu Mureș două stații de monitorizare a calității aerului. O stație tip urban este lângă Direcția Apelor și una tip industrial la Aeroclubul de pe strada Libertății. Poluare în Târgu Mureș nu am avut decât pe acest PM10. Directiva Uniunii Europene spune că sunt permise 35 de zile pe an în care acest indicator să fie depășit. Dacă se depășesc cele 35 de zile, atunci Primăria localității trebuie să facă un plan de reducere a poluării, să identifice poluatorii. La noi în oraș, nu Combinatul este cel mai mare responsabil de PM10. Acesta este un praf în suspensie care provine de la arderi, arderi de combustibil. Toate centralele termice pe care le avem noi sau focurile ad-hoc de incendiere a deșeurilor sunt foarte dăunătoare. Acest poluator nu se vede și nu se simte. Anul trecut am avut 33 de zile cu depășiri. Aproape de limită. Aceste depășiri au loc în special în perioada cețoasă, care nu lasă poluanții să se disperseze și în perioada de iarnă, când funcționează centralele termice de apartament. Celelalte două stații de monitorizare din Județ sunt la Târnăveni și Luduș, pe care dorim să o mutăm la Reghin. Ne-ar mai trebui una la Sighișoara. Sunt 148 de Stații în toată România”, a explicat directorul APM Mureș.

Multe forme ia poluarea…

Combinatul care imediat se va afla în inima orașului și a cărui gaze le inspirăm cu plăcere doar când mergem la o plimbare franțuzească prin mall-uri, încearcă să se încadreze în normele aflate în vigoare, impuse de Uniunea Europeană. Doar că poluarea nu este doar în ceea ce inspirăm, ci și în ceea ce auzim.

„Începând cu 2016, combinatul chimic se încadrează destul de bine, asta pe lângă monitorizarea pe care o facem noi, care nu e doar de PM10. Combinatul are o continuă monitorizare online la principalele coșuri. Nu am mai avut problema amoniacului. Nu am avut în tot anul 2020 trei ore în care au fost mici depășiri la amoniac. Ce avem în ultima perioadă, anume o problemă cu zgomotul de la Combinat. Mai mulți cetățeni din Nazna și Cristești reclamă acest nivel de zgomot ridicat, mai ales în timpul nopții. Noi prin legislație, trebuie să lăsăm la gardul combinatului 65 de decibeli. La limita incintei se respectă acest număr de decibeli. Problema e că instalațiile sunt înalte, iar sursele de zgomot sunt la înălțime, nu la bază. Am dat directive să se identifice aceste surse și să le reducă, dar nu este simplu. În perioada de oprire și de pornire a instalațiilor zgomotul este mai mare. Sperăm să rezolvăm și această chestiune”, a explicat Dănuț Ștefănescu.

Treceți batalii, române!

Ca premieră pentru România, Iazul batal din Târgu Mureș a fost complet acoperit și făcut frumos ca pentru poză. Despre asta, cotidianul Zi de Zi a mai scris anterior. Directorul APM Mureș a precizat că în județ mai există încă două zone cu probleme de acest fel, pentru care Uniunea Europeană se uită foarte urât la noi și pentru care am putea fi și pasibili de amendă. Așa ne comportăm cu deșeurile chimice de parcă ne-am duce copii în parc și i-am lăsa acolo. Las’, că n-are nimic!

„La acest batal (cel din Târgu Mureș – n.r.) a fost o lucrare interesantă, nemairealizată în România. Să acoperi un batal care conține o substanță sub formă de var nestins, o mocirlă, este dificil. S-a realizat acoperirea ei prin construirea de diguri. S-a acoperit, s-a înierbat. Pentru acest proiect s-au accesat fonduri europene. Dar, ca să se poată accesa aceste fonduri, batalul a trebuit să treacă din proprietatea Azomureș în proprietatea Primăriei. Doar ea ca autoritate locală putea accesa fonduri. Foarte puțini bani a pus Primăria pentru acest proiect, majoritatea au fost din bani europeni și puțin din banii Combinatului. Uniunea Europeană cere o recepție la acest proiect, plus un proces verbal făcut de Agenția de Mediu și de Garda de Mediu referitor la lucrare. În acest moment, problema este rezolvată. Mai avem două probleme cu deșeurile industriale. Una este la fostul Combinat chimic din Târnăveni, unde există depozitul de deșeuri de 27 de hectare, cu 2 milioane de tone de deșeuri periculoase, o cantitate imensă. Mai este și depozitul de deșeuri nepericuloase, la fosta fabrică de carbid, tot în Târnăveni, pe platforma Combinatului chimic. S-a făcut un studiu economic care spune că este avantajos să se creeze o fabrică de instalații de recuperare a oxizilor care să fie vândute ca materii prime și să creeze un depozit de deșeuri nepericuloase, iar apoi să închidă și acest batal. Sunt un pericol mare pentru râul Târnava Mică”, a conchis Dănuț Ștefănescu.

Alex PĂTRAȘCU


Citește și despre proiectul „Cu ochii larg deschişi”:

 

Cinci docufiction despre căderea și ridicare din abuzul de droguri

 

Sticker/Cine sunt eu? – o parabolă a pierderii identității din cauza drogurilor

 

”Dealerul morții”, evadare din ”infernul drogurilor”

 

Clean-up. Curajul Mădălinei

 

Povestea lui Mircea

 

Povestea Melaniei, nevoia de iubire şi atenţie satisfăcută cu droguri

   

De asemenea, verificati

Un nou proiect marca Multinvest: Centru de inginerie inovativă la Târgu Mureș!

Distribuie Comisia de Analiză Tehnică din cadrul Agenției pentru Protecția Mediului Mureș a decis, recent, …

1 comentariu

  1. Targumuresenii polueaza mai mult……………….Acest lucru se stie demult,precum si vinovatii pentru acest dezastru;inregistrarile auto second hand cu nemiluita fara ca cineva sa intrebe daca posesorii au si garaje sau macar un loc unde sa tine masina personala,accesul permis din partea administratiei locale si a politiei ca masinile personal sa invadeze orasul pe domeniul public,nesanctionarea parcarilor ilegale de catre administratia locala si politie,distrugerea centralelor termice si illocuirea lor cu centrale de apartamente tot de administratia locala si institutiile statului(ISCIR,politie,garda de mediu,intitutul de sanatate publica) abilitate sa sanctioneze aceste interventii daunatoare asupra sanatatii umane.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 120 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.