Home / Administratie / VIDEO: Ursul brun de Mureș: specie cu înmulțire necontrolată?

VIDEO: Ursul brun de Mureș: specie cu înmulțire necontrolată?

În presa locală și națională, în ultima perioadă, au apărut un număr destul de impresionant de materiale care vorbesc despre urși care pătrund în zonele intravilane, punând în pericol viața și sănătatea cetățenilor. Oricât de drăgălaș ar fi nu trebuie să scăpăm din vedere faptul că ursul este un animal sălbatic și poate oricând să atace dacă se simte încolțit.

Într-un interviu acordat cotidianului Zi de Zi, directorul executiv al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Mureș, Dănuț Ștefănescu, a explicat că acest lucru se datorează faptului că numărul de urși a crescut foarte mult ca urmare a faptului că Directiva Uniunii Europene impune protejarea marilor carnivore, printre care și ursul brun, iar după anul 2016 în România nu au mai fost date derogări la fel de numeroase pentru recoltarea sau relocarea acestor animale.

„S-a ajuns în situația de față începând cu anul 2016. Nu s-au mai dat derogări pentru capturarea sau împușcarea urșilor. Din acea perioadă urșii s-au înmulțit și au început problemele. S-au înmulțit foarte mult, nemaifiind voie să se captureze acești urși. Au început să coboare din munte în zonele de câmpie, în zonele populate unde au găsit hrană, în special în containere, în locurile în care se mai aruncă deșeuri menajere. S-au învățat să trăiască în localități. Chiar sunt urși care au fost născuți în aceste zone. Au părăsit habitatul caracteristic ursului și avem aceste probleme. Avem mulți urși în zona de câmpie, zone în care nu au existat până acum urși. Fac probleme, atacă gospodăriile, omoară animalele, distrug stupi, pun chiar viața oamenilor în pericol”, a specificat Dănuț Ștefănescu.

Probleme încep să apară…

La un timp după ce s-a luat decizia să nu se mai dea derogări pentru recoltarea urșilor bruni s-a observat că au început să apară unele probleme. Prin urmare, există o cotă de derogări pe an la nivelul țării, dar care este dată doar de Ministerul Mediului și doar pentru cazuri excepționale.

„Această interzicere s-a făcut datorită faptului că urșii sunt animale ocrotite prin Directiva Uniunii Europene și prin legea românească. Sunt carnivorele mari care sunt strict protejate; aici ne referim la urs, lup, pisică sălbatică și alte carnivore de la munte. România a luat hotărârea ca să nu se mai aprobe nicio derogare. Pentru început, când s-a văzut că sunt probleme, s-a introdus o cotă de intervenție. În cazul în care urșii produc pagube se poate da o derogare pentru recoltare, dar aceste derogări le dă doar Ministerul Mediului. Gestionarul fondului de vânătoare trebuie să facă o cerere în care să cuprindă toate pagubele, procesele verbale de pagube, ședințele Comitetului Local de Urgență, când apare ursul în localități și pune populația în pericol. Toate aceste acte se depun la dosar. Cu acea cerere vine la Agenția pentru Protecția Mediului și la Garda de Mediu. Noi confirmăm acele fapte, după care cererea este trimisă de gestionar la Ministerul Mediului, iar ei dau o decizie prin care acordă o derogare pentru recoltare sau pentru recoltare, depinde după caz. Pentru anul trecut și anul acesta există o cotă de 140 de urși pe întreaga țară care poate fi dată ca derogare. Dar numai în cazuri speciale. Această decizie s-a luat fiind această directivă care spune că urșii sunt specie protejată. Așa s-a crezut de cuviință că putem stăpâni efectivul de urși, dar ei s-au înmulțit foarte mult. Probabil că nu s-au luat în vedere consecințele în ani. De câștigat nu cred că are de câștigat nimeni. Se cheltuie foarte mulți bani cu forțele implicate. Vă dați seama că au fost 30 de RoAlert-uri numai în Târgu Mureș. Se deplasează Jandarmeria, Poliția, efective care până la urmă costă bani, numai ca să alunge acest urs. Să îl sperie cu diferite metode, cu sirene, chiar petarde s-au folosit pentru a alunga acest urs din zonele locuite. Dar cum ursul s-a învățat că acolo găsește hrană, e foarte greu să îl dezobișnuiești de acest lucru”, a explicat directorul executiv al APM Mureș.

De 4 ori mai mulți urși decât efectivul optim

Până a se lua decizia la nivel național ca să nu se mai dea derogări de vânătoare, populația de urși era ținută sub control tocmai prin recoltare. Deși la început ar putea părea barbar sau crud, trebuie să specificăm și faptul că, după spusele directorului executiv al APM Mureș, specialiștii spun că numărul optim de urși în județul Mureș ar fi între 240-260 de exemplare. După eliminarea derogărilor „generale”, să le spunem, ci doar pentru cazuri speciale și doar de Ministerul Mediului, numărul de urși a crescut alarmant. La ora actuală se estimează că sunt de cel puțin patru ori mai mulți urși bruni decât norma optimă.

„Erau acele derogări pentru vânătoare. Se organizau vânători care țineau sub un anumit control efectivul de urși. Efectivul este foarte mare în momentul de față, depășește cu mult efectivul optim pentru suprafața habitatului caracteristic ursului și din această cauză urșii, nemaiavând spațiul necesar în locul lor, coboară în zonele locuite, coboară în zonele de câmpie, apar peste tot. Efectivul optim pe care îl spun specialiștii ar fi cam la 240-260 de urși în județul Mureș, la suprafața pe care o avem specifică habitatului ursului. În urma evaluărilor, o cifră exactă nu se poate spune. Se poate face doar o estimare. La ora actuală sunt în jur de 800 – 1.000 de urși. Cam atăt se consideră că ar fi în județul Mureș. De circa patru ori mai mult decât efectivul optim”, a menționat Dănuț Ștefănescu.

Există soluții?

Prin urmare trebuie să ne pune întrebarea „ce este de făcut”? Am observat că această creștere este atât în detrimentul urșilor cât și în detrimentul oamenilor a căror viață poate fi pusă în pericol. O soluție ar putea fi, de pildă, și exportul de exemplare, lucru care a fost încercat. Problema este că nicio țară nu dorește să primească urși bruni mioritici de pe aceste meleaguri, întrucât, după cum spune directorul executiv al APM Mureș, țările Uniunii Europene țin sub control și la un nivel optim efectivele acestor animale.

„În cazul acesta trebuie luată o decizie la nivel central prin care să se acorde anumite derogări pentru a recolta urșii în special în zonele necaracteristice pentru habitarea ursului. Din păcate, în ultima vreme, am avut și anul acesta o pagubă de lup. S-a dat o derogare și pentru recoltarea acelui lup. De câțiva ani nu am avut probleme cu lupii. Încep și ei să creeze probleme, dar nu în zonele urbane, ci în zonele de munte unde atacă animalele domestice S-a încercat de mai multe ori. Nu doresc pentru că ei au un număr ținut foarte bine sub control, țările care mai au urși, pentru că nu toate țările Uniunii Europene mai au urși. Se ține foarte bine sub control acest efectiv și nu doresc urși din altă parte. Numărul de exemplare este gestionat prin recoltare. Ei au cote de recoltare și mențin un efectiv optim. Țin sub control și nu au această problemă a urșilor. În România, în ultimii cinci ani, în special în ultimii trei ani a devenit o problemă foarte mare. Valea Prahovei, zonele montane, toate sunt sub un „asediu” al urșilor. Este județul Harghita, Covasna, Brașov, Argeș, Prahova parțial, Mureș. Și aici ar fi vorba de un export destul de mare, nu e vorba doar de un exemplar sau două, pentru că nu se rezolvă nimic. Pe lângă aceste pagube și spaima care o dă cetățenilor avem și accidente de mașină cu urși. Am avut și săptămâna trecută un accident cu urși. Este pusă în pericol viața șoferilor, distrug mașinile. Nu este o situație normală aceasta”, a expus directorul executiv al APM Mureș.

Întâlniri de gradul trei

Întâlnirile de gradul trei cu urșii din zonele intravilane, majoritatea, nu s-au soldat cu altceva decât cu posibile sperieturi și cu pagube materiale. Dar au existat și două cazuri, conform lui Dănuț Ștefănescu, în care persoane și-au pierdut viața ca urmare a atacurilor provocate de animalele sălbatice.

„Nu putem spune numărul întâlnirilor. Anul trecut au fost în jur de 200 de pagube reclamate de cetățeni. Am avut o perioadă mai bună în lunile de toamnă – iarnă. Vânătorii spun că a fost o fructificație foarte mare la jir și ghindă și urșii au avut ce mânca în pădure și nu au coborât. În toamnă, până în această perioadă am avut foarte puține pagube. Și anul acesta am avut în jur de cinci-șase pagube. Dar venind primăvara, urșii încep să coboare de la munte și pagubele se vor înteți. Am avut acum doi ani, în 2019, doi morți în județul Mureș, pe Valea Târnavei și în zona Nirajului. Din fericire, de regulă, urșii care coboară în localități nu sunt urși mari, sunt pui, în jur de doi-trei ani, maxim patru. Sperăm să nu ajungă și urșii adevărați, urșii de 10-12 ani care sunt animale foarte mari și foarte puternice”, a conchis directorul executiv al APM Mureș.

Alex PĂTRAȘCU

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

DISCLAIMER
Atentie! Postati pe propria raspundere! Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

Regulile de preluare a articolelor

Acest articol este proprietatea Cotidianului Zi de Zi și este protejat de legea drepturilor de autor. Orice preluare a conținutului se poate face doar în limita a 500 de semne, cu citarea sursei și cu link către pagina acestui articol.

De asemenea, verificati

Centrul „Eureka”, la un nou succes pe tărâmul limbii engleze

Centrul de limbi straine “Eureka” din Reghin a bifat încă un frumos rezultat în cadrul …