Fenomenul ChatGPT

După lansarea pe piață a ChatGPT, lupta pentru deținerea monopolului mondial în ceea ce privește inteligența artificială (IA) s-a întețit. Microsoft va investi până la 10 miliarde de dolari în OpenAI, compania-mamă care a creat „robotul” conversațional, în timp ce Google a decis să împingă la maximum investițiile în IA și să dezvolte propriile instrumente prin care să depășească „fenomenul ChatGPT”. Succesul uriaș al acestui program este chiar forța motrice a concurenței din industria IA, care accelerează mai rapid ca niciodată. Intrăm în era în care, grație inteligenței artificiale, roboții țin predici în Marea Moschee din Mecca, facilitează diagnostice medicale, ajută în procesul de redactare sau de luare a deciziilor judiciare și, mai nou, promovează examene la prestigioase universități de drept și de afaceri din SUA.

De-a lungul ultimelor luni, discuțiile despre cel mai recent produs OpenAI au încins planeta, împărțind lumea în două tabere: ChatGPT este ori Graalul tehno-optimiștilor, ori „drobul de sare” al tehno-pesimiștilor, dar o asemenea discuție este inutilă de vreme ce ne instalează din capul locului între faliile unor mentalități preexistente care condiționează atitudinea față de inovația tehnologică. În prezent, ChatGPT nu este nici edenul îmbelșugat al optimiștilor, nici deșertul vast al pesimiștilor. Față de alte programe de generare automată de text pe baza unor scurte indicații textuale, ChatGPT se remarcă prin conținut mai elocvent, mai bine documentat și mai creativ. S-a evidențiat și prin succesul uriaș înregistrat într-un timp foarte scurt (100 milioane de utilizatori în doar două luni, spre deosebire de TikTok, care a atins această cifră în nouă luni, în timp ce Instagram a avut nevoie de doi ani și jumătate), eclipsând Dall-E, o tehnologie de învățare profundă lansată tot de OpenAI, care produce imagini din instrucțiuni de text, sau alte aplicații IA lansate de Google și Meta, care sunt capabile să producă video din instrucțiuni de text.

M-am jucat cu ChatGPT în ultimele zile și l-am pus să scrie în limba română câteva e-mailuri, să conceapă un discurs de Ziua Națională a României, să facă o prezentare a UMFST “G.E. Palade” sau să compună o scrisoare din partea unui tată către fiul său, după ce a fost diagnosticat cu o formă avansată de cancer. Câteva concluzii:

– Textele sunt surprinzător de corecte din punct de vedere gramatical.

– Conținutul produs de ChatGPT este de nivel mediu.

– Poate fi un excelent asistent de creație, dar nu-l recomand pentru proiecte importante fără intervenția unui editor uman.

– În mod surprinzător, răspunde la diferite cerințe stilistice și rescrie un text dacă primește indicații suplimentare.

– Nu generează conținut cu adevărat original, dar în limba engleză poate scrie o lucrare academică corectă și convingătoare, fără să ofere contribuții și perspective noi.

– Reprezintă deja o concurență reală și disruptivă pentru motoarele de căutare, cel mai afectat fiind Google.

Anul 2022 va intra în istorie drept anul în care produsele bazate pe inteligență artificială au devenit cu adevărat accesibile maselor. Asistăm deocamdată la o avanpremieră care va afecta masiv aproape toate industriile și va da multe bătăi de cap sistemului de învățământ în următorii ani. ChatGPT pare să fi trecut testul Turing (când conversația cu un calculator este atât de realistă încât utilizatorul crede că interacționează cu un interlocutor uman, calculatorul a trecut testul Turing), de vreme ce profesioniști din domeniul educației se gândesc deja la interzicerea acestui generator de texte, pentru a evita frauda. Poate fi o soluție de moment, dar pe termen lung trebuie să luăm în calcul faptul că această revoluție tehnologică schumpeteriană (distrugerea creatoare, concept teoretizat de economistul austriac Joseph Schumpeter) poate restructura piața învățământului, lăsând mai mult loc pentru cei care sunt interesați de excelență și care privilegiază creativitatea în defavoarea mediocrității lucrative.

Cu decenii în urmă eram entuziasmați de tehnologii care aveau o putere uriașă de calcul, am evoluat ulterior către tehnologii care se remarcau prin capacitatea de a căuta și organiza informații, iar în prezent am ajuns în etapa în care suntem provocați de aplicații care antrenează modele de deep learning și care au un potențial creativ uriaș. Care ar fi următorul pas pe axa putere de calcul-căutare și organizare de informații-creativitate?

Tehnologiile IA aduc beneficii enorme în planul productivității: economisesc timp prin automatizarea unor procese, generează rapid informații prin analiza unor volume mari de date și reduc numărul de erori umane în fluxul de producție, dar nu toată lumea îmbrățișează cu optimism IA, cu toate că este deja parte din viața noastră de zi cu zi. Mulți au temeri justificate legate de impactul inteligenței artificiale pe piața muncii, într-o lume deja obsedată de ideea de productivitate. Merită să luăm aminte la segregarea tot mai adâncă dintre cei care au acces la resursele uriașe puse la dispoziție de IA și cei care trăiesc în periferii digitale sau, pe termen lung, să luăm în calcul riscul ca omul să piardă controlul asupra tehnologiilor IA, care se vor replica autonom (singularitatea tehnologică).

În toată această frenezie a dezvoltării de noi tehnologii care integrează IA, cine mai are timp să se gândească la „algoretică”, la măsuri de control și de echilibru potrivite? Giganții din domeniul tehnologiei sunt prea puțin înclinați către rezerve etice față de fructificarea deplină a noilor tehnologii, dar statele trebuie să răspundă legislativ și să impună considerații morale ca parte integrantă din procesul de dezvoltare a instrumentelor avansate de IA.

Senator Leonard AZAMFIREI,

Rectorul UMFST ”George Emil Palade” din Târgu Mureș

Foto: „Théâtre D’opéra Spatial” – Jasson M. Allen – pictură generată de IA pe baza unor indicații textuale, cu ajutorul aplicației Midjourney.