Cerșetoria în Târgu Mureș: problemă recurentă, fără soluție aferentă

Târgumureșenii au început să se plângă din ce în ce mai mult de prezența cerșetorilor din centrul municipiului Târgu Mureș. La fiecare colț de stradă găsim câte un cerșetor, cu preponderență femei tinere acompaniate de unul sau mai mulți copii mici, care cerșesc în fața trecătorilor, ba mai mult, urmăresc metrii buni localnicii în speranța că vor primi un leu sau doi.

Majoritatea acestor cerșetori care își fac viața prin centrul orașului sunt persoane relativ tinere, cu vârste cuprinse între 20 și 35-40 de ani, sănătoase din punct de vedere fizic, chiar apte de muncă la prima vedere. Cu toate acestea, în loc să se angajeze în orice domeniu, având în vedere că Mureșul oferă o gamă largă de locuri de muncă necalificată, care nu necesită studii superioare sau atestări, preferă să „bântuie” cât e ziua de lungă pe străzile orașului milogindu-se pentru câțiva leuți sau „un colț de pâine”, după cum mai cer unii.

Totuși, de ce se întâmplă acest lucru? De ce se extinde acest fenomen al cerșetoriei din ce în ce mai mult în municipiul Târgu Mureș? Care sunt cauzele exacte și cum putem noi, cetățenii, să oprim această pată neagră a orașului, ajutându-i totodată pe aceștia? Pentru început, haideți să vedem ce este cerșetoria și de ce apare.

De ce apare cerșetoria?

Există mai multe motive pentru prezența cerșetorilor într-un oraș, iar situația poate fi influențată de diverși factori socio-economici. În cazul Târgu Mureșului cerșetoria poate fi rezultatul unor probleme structurale precum sărăcia sau accesul limitat la servicii sociale și de sănătate. De asemenea, migrația internă sau externă poate aduce oameni aflați în pragul sărăciei din afara orașului în căutare de oportunități, iar unii dintre aceștia pot ajunge în situații de vulnerabilitate recurg mai apoi la cerșetorie pentru a supraviețui. Factori cum ar fi consumul de droguri sau alcoolismul pot agrava și mai mult aceste probleme sociale. De câte ori nu ați trecut pe lângă un cerșetor care își afundă fața într-o pungă plină de chimicale cu efect euforic și/sau psihoactiv? Sau, cu siguranță ați văzut măcar un cerșetor care își cară o sticlă de alcool după el, deși cere bani pentru mâncare.

E ușor să judecăm. „Du-te la muncă! Nu mai bea! Pentru ce să îți dau bani, ca să îți cumperi alcool și țigări?”. De prea multe ori am auzit aceste cuvinte aruncate către cei care întind mâna insistent. Dar este aceasta soluția? Pentru început, autoritățile locale sunt cele care trebuie să abordeze aceste probleme printr-o combinație de măsuri preventive și intervenții sociale menite să ofere sprijin și resurse celor aflați în dificultate, precum și să combată cauzele sărăciei și excluziunii sociale. Aici nu ne referim la ajutoare sociale, ci la programe de integrare socială, educare comunitară și chiar sprijin pentru mamele aflate la ananghie și care se afundă în alcool în loc să își ajute copiii pe care îi poartă pe străzi pentru a atrage atenția.

Cum ar putea Târgu Mureșul să scadă drastic cerșetoria?

Scăderea cerșetoriei în Târgu Mureș sau în orice alt oraș necesită o abordare holistică și coordonată, implicând atât autoritățile locale și organizațiile nonguvernamentale, cât și comunitatea în ansamblul ei, da, adică noi, localnicii.

Care ar fi principalele strategii care ar putea contribui la reducerea cerșetoriei în Târgu Mureș? Haideți să vedem împreună!

1. Creșterea accesului la educație și formare profesională. O educație adecvată și calificările profesionale pot oferi oamenilor posibilitatea de a accesa locuri de muncă decente și de a-și asigura veniturile necesare.
2. Dezvoltarea economiei locale. Crearea de locuri de muncă în sectorul privat, sprijinirea antreprenoriatului local și atragerea investițiilor în regiune pot contribui la reducerea șomajului și sărăciei, oferind alternative la cerșetorie.
3. Extinderea rețelei de servicii sociale. Îmbunătățirea accesului la servicii sociale precum adăposturi, programe de asistență socială și servicii de consiliere poate oferi suportul necesar persoanelor aflate în dificultate.
4. Consolidarea colaborării între autorități și ONG-uri. Colaborarea între autoritățile locale și organizațiile neguvernamentale poate duce la dezvoltarea unor programe eficiente de reintegrare socială și de sprijinire a celor vulnerabili.
5. Conștientizarea și educația comunității. Educația publică și campaniile de conștientizare pot ajuta la combaterea stereotipurilor și stigmatizării persoanelor aflate în situații de cerșetorie și sărăcie, încurajând empatia și sprijinul comunitar.
6. Abordarea cauzelor profunde. Identificarea și abordarea cauzelor profunde ale cerșetoriei, cum ar fi sărăcia cronică, lipsa accesului la servicii de sănătate mentală sau dependența de substanțe, sunt esențiale pentru a rezolva această problemă pe termen lung.

Implementarea acestor strategii necesită angajament pe termen lung și resurse adecvate din partea autorităților locale, dar și implicarea activă a întregii comunități pentru a crea un mediu mai incluziv și susținător pentru toți membrii săi. Ceea ce înseamnă că, data viitoare când întâlnești un cerșetor care trage cu saț dintr-o sticlă de alcool sau care se ține după tine pentru doi, trei leuți, nu îl judeca și întreabă-te mai întâi care sunt motivele pentru care a ajuns în stadiul respectiv și cum ai putea tu să îl ajuți. Un comentariu negativ nu va atrage decât și mai mult negativism.

Cerșetoria, „cultură” a romilor?

Majoriatea cerșetorilor din municipiu sunt persoane de etnie romă, e adevărat, însă este important să abordăm aceast subiect cu sensibilitate și să evităm generalizările sau stereotipurile legate de o anumită etnie. Cerșetoria nu este specifică unei singure etnii și există diverse motive pentru care anumiți oameni recurg la această activitate, așa cum explicam anterior.

În ceea ce privește comunitatea romă, există mai mulți factori care pot influența incidența cerșetoriei, printre care, cei mai importanți fiind sărăcia și marginalizarea. Mulți romi se confruntă cu sărăcie extremă și lipsa accesului la educație, locuri de muncă decente și alte resurse de bază. Marginalizarea socială și discriminarea pot agrava aceste probleme și pot duce la dependența de cerșit pentru a supraviețui.

Chiar dacă ați auzit aceste lucruri de nenumărate ori, noi suntem aici să vă reamintim că o cauză principală a cerșetoriei în rândul romilor este limita la educație. Oamenii needucați, atât din punct de vedere școlar cât și din punct de vedere social, au tendința de a rămâne în aceeași poziție în care au crescut, neputând să facă diferneța dintre rau, bine și mai bine. Normalitatea unui tânăr needucat va fi ceea ce oamenii cu o educație mai bună ar numi o viață necorespunzătoare. De aceea este imperios necesar să ajutăm aceste comunități prin acesul facil la educație.

Un alt motiv întemeiat pentru care acest grup minoritar din municipiu ajunge să cerșească se află în strânsă legătură cu tradiția și cultura acestuia. În unele comunități rome, cerșetoria poate fi percepută drept o modalitate acceptabilă de a câștiga bani sau poate face parte din tradiții culturale și practici de supraviețuire transmise din generație în generație.

Așadar, dragi târgumureșeni, este important să ne concentrăm pe identificarea și abordarea cauzelor profunde ale cerșetoriei în comunitatea noastră, indiferent de etnie, și să lucrăm împreună pentru a oferi sprijin și oportunități celor aflați în dificultate, indiferent de originea lor etnică. Este esențial să abordăm aceste probleme cu empatie, respect și înțelegere pentru complexitatea lor.

Lorena PINTILIE