VIDEO, FOTO: Lecție despre istoria construcției de ambarcațiuni, cu ing. Varga István

La nouă decenii de la prima ambarcațiune construită la Reghin, Casa Municipală de Cultură „Dr. Eugen Nicoară” a găzduit o expoziție menită să readucă în atenție istoria acestei tradiții. Momentul deschiderii expoziției a avut loc luni, 10 octombrie, și a fost onorat cu prezența celor care au scris istorie în domeniul fabricării ambarcațiunilor sportive, în frunte cu ing. Varga István, fost inginer șef în cadrul atelierului de proiectare din cadrul secției de ambarcațiuni IPL Reghin.

„Scopul expoziției este unul de documentare organizată la solicitarea profesorilor de la școlile din oraș care pot să ne ajute în ce privește păstrarea acestor amintiri legate de construcția de ambarcațiuni în Reghin”, a spus, în deschiderea expoziției, ing. Varga István.

Incursiune în istoria construcției de ambarcațiuni

Precum un dascăl al vremurilor trecute, ”înarmat” cu un arătător, ing. Varga István, ajutat și de obiectele expuse, bărci, documente, fotografii, machete, a trecut în revistă istoria celor nouă decenii de ambarcațiuni, fiecare etapă fiind povestită cu lux de amănunte. Punctul de plecare a fost fabrica ”Nautica”, cea care avea să producă la Reghin primele ambarcațiuni începând cu anul 1932.

„În 1932, principalul acționar, Maximilian Diamantstein a propus construcția de ambarcațiuni la Reghin. Pentru această misiune a fost angajat Richard Joszef, tehnician în cadrul clubului nautic MTK Budapesta situat pe insula Margareta (Margit-sziget) de pe Dunăre. Acesta a lucrat în cadrul fabricii de la Reghin până în 1939, perioadă în care a inițiat primii trei specialiști în construcția de ambarcațiuni printre care și Varga Zsolt, tatăl meu. Toți aceștia au fost la bază tâmplari mobiliști. În 1935, frații Iliescu din Brânceni, Teleorman devin acționari principali, fapt pentru care comenzile de bărci au vizat în special lacurile din zona Bucureștiului. Până în 1940 s-au construit bărci, inclusiv cele cu motor. După 1940 Nautica și-a oprit activitatea la Reghin, a fost demolată și mutată la Giurgiu. Până după război aici s-au făcut foarte puține ambarcațiuni, cauza fiind lipsa unei forțe de muncă calificate, fapt pentru care fabrica a revenit la Reghin în 1945, funcționând sub denumirea de Reghinul SA, urmând ca în 1948, ca urmare a naționalizării, să devină Întreprinderea de Prelucrare, Exploatare şi Industrializare a Lemnului Reghin din care făcea parte și secția de bărci condusă de tatăl meu”, a spus ing. Varga István.

Potrivit acestuia, din 1948 până în 1951 s-au făcut ambarcațiuni mai mult pentru agrement. Începând cu anul 1952, după o colaborare cu specialiști din Cehoslovacia s-a început producția de ambarcațiuni sportive. „În 1956 s-a reușit, în special în ce privește producția de canoe, la o calitate superioară, fapt pentru care, la Olimpiada de la Melbourne din acel an, România să câștige două medalii de aur, la 1000 și 10.000 de metri prin Leon Rotman cu o canoe construită la Reghin. La 50 de ani distanță municipalitatea reghineană a ridicat un monument în fața fostei Cantine Hora, opera artistului plastic Jorga Ferenc Jr. închinat constructorilor de ambarcațiuni la care a asistat și Leon Rotman, dublu medaliat cu aur la Olimpiada din 1956”, a precizat ing. Varga István.

Mesaj către Elisabeta Lipă

Ing. Varga István și-a continuat prezentarea, oprindu-se la producția de schifuri, inițierea sportivilor loturilor naționale fiind făcută cu ambarcațiuni construite la Reghin. A transmis inclusiv un mesaj celor care conduc în prezent Federația Română de Canotaj. „O rugăm pe doamna Elisabeta Lipă să pună pe cineva la federația pe care o conduce să caute în arhivă să vedem câte medalii la competițiile internaționale s-au obținut cu schifurile fabricate de meseriașii noștri din Reghin”, a precizat ing. Varga István.

Povestea a continuat cu prezentarea producției de veliere, Yola Fin, Star și Olandezul Zburător, inclusiv modelul de croazieră ”Taifun” la care și-a adus contribuția și ing. Cristian Porumboiu, prezent de asemenea la vernisaj, Papucul Zburător, barcă cu motor scurtă destinată agrementului precum și antrenorilor care supravechează pregătirea sportivilor, și nu în ultimul rând barcă construită special pentru o partidă de vânătoare în Deltă la care au participat Gheorghe Gheorghiu Dej și Hrușciov, moment care a consemnat retragerea trupelor rusești de pe teritoriul României, după spusele distinsului inginer reghinean.

„Ultimele ambarcațiuni fabricate la Reghin au fost în 1991. Este vorba de zece schifuri din cedru la solicitatea Federației Române de Canotaj destinare pregătirii sportivilor, Cu acestea bărci s-a terminat producția de ambarcațiuni din lemn la Reghin”, a spus ing Varga István.

Respect adus înaintașilor

În amintirea constructorilor de bărci și a sportivilor care au beneficiat de rodul muncii acestora s-a ținut un moment de reculegere, nu înainte ca Varga István săși exprime admirația față de constructorii de ambarcațiuni. ”Am admirat întotdeauna oamenii care s-au specializat în prelucrarea lemnului în acestă industrie a ambarcațiunilor. Mă uitam cu câtă precizie lucrau, eram pur și simpu fascinat de munca lor, în condițiile în care nu erau utilajele care sunt astăzi. Am admirat cultul muncii acestor oameni, în special în perioada de până în anii 70. Această muncă manuală care o făceau s-a reflectat și în modul lor de comportament, unul extrem de exemplar și conștiincios”, a spus ing. Varga.

A doua parte a expoziției a vizat prezentul menit să pună în valoare moștenirea lăsată de cei care au contribuit la dezvoltarea construcției de ambarcațiuni la Reghin. „Viitorul aparține copiilor, nepoților noștri, de aceea doresc să-i îndemn să facă sport nautic. Dacă se va reuși acest proiect al Canalului Morii, respectiv decolmatarea lui s-ar putea naviga cu barca pe o distanță de 11 kilometri, lucru extrem de util și benefic, în special pentru tineri. Ca un prim pas, am început cu ambarcațiuni aduse din Germania și recondiționate de Varga Zsolt. Cu aceste bărci s-ar putea practica sportul nautic la Reghin. Cu ajutorul profesorilor sperăm să atragem copiii pe luciul de apă. Va trebui și noi să-i îndemnăm pe cei care pot să ne ajute pentru a putea să îndeplinim acest vis, acela de a avea un canal navigabil pentru sporturile nautice. Visul meu este să se realizeze un muzeu tehnic unde putem să depozităm și să expunem aceste ambarcațiuni pentru generațiile următoare. Dacă noi nu arătăm celor tineri, ei nu au de unde să cunoască. Dacă noi nu îi dirijăm spre sportul nautic, ei se vor rezuma doar la calculator, telefon și cam atât”, a precizat Varga István.

Cu fața spre apă

Printre cei care doresc să pună în valoare visul inginerului reghinean se numără și Asociația unDAverde condusă de arh. Klaus Birthler, care a rememorat în cadrul vernisajului momentul întâlnitii cu Varga István.

„Eram în Primărie, în biroul de la urbanism și la un moment dat intră domnul Varga pe ușă. Nu-l cunoșteam, și mi-am dat seama că ceva nu e în regulă la el, nu punea importanță pe interesele personale ci mai degrabă pe cele publice. Mi-a spus că am putea folosi luciul de apă și că există atât de mult potențial în Reghin în această privință. Așa l-am cunoscut pe domnul Varga. E bine că nu suntem numai noi neam spus atunci, noi fiind o asociație prin care, pe baza exemplelor pozitive văzute în afară ne-am decis să facem ceva să întoarcem efectiv orașul spre apă. Dacă ne uităm la majoritatea terenurilor de lângă apă, majoritatea clădirilor construite aici sunt cu spatele la apă. Locuiesc pe lângă apă, știu ce plus valoare poate să aducă un curs de apă. Am decis să cumpărăm o clădire, să fim primul exemplu care arată că se poate construi și frumos lângă apă, nu cu spatele, ci cu fața. Visul nostru este ca din clădirea fostului Complex ”Progresul” situată vizavi de intrarea în Parcul Tineretului să încercăm să facem un astfel de loc în care să fim un exemplu de cum să construim lângă apă, să avem de exemplu terase, să avem un debarcader în care putem să coborâm pentru cei 11 kilometri navigabili”, a spus arh. Klaus Birthler.

Alin ZAHARIE