Ordonanţa DIICOT – respinsă de către deputaţi

Juriştii Comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor au tranşat luni, în câteva minute, situaţia ordonanţei DIICOT, fără dezbateri, şi au decis să dea un raport de respingere textului ministerului justiţiei, care se va discuta marţi în plen.
Deputatul PSD Florin Iordache a propus luni, la începutul şedinţei Comisiei juridice, supunerea la vot a adoptării unui raport de respingere pe ordonanţa de urgenţă a Guvernului care modifică legea de funcţionare a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Motivaţia deputatului PSD s-a referit la încălcarea, prin ordonanţa DIICOT, a unor drepturi fundamentale acordate de Constituţie, respectiv dreptul la viaţă intimă, la secretul corespondenţei şi la restrângerea doar în situaţii speciale a drepturilor sau libertăţilor cetăţenilor.În ciuda protestelor democraţilor şi a menţiunii făcute de către deputatul PD Daniel Buda, că nu este necesară respingerea de principiu, ci modificarea textului, majoritatea PSD, UDMR, PRM şi unii membri PNL au decis respingerea textului ordonanţei, fără dezbaterea acestuia pe articole.Principala nemulţumire s-a referit la articolul din ordonanţă care dă dreptul procurorilor, fără avizul judecătorului, ca, atunci când există indicii temeinice pentru săvârşirea unei infracţiuni, să poată dispune măsuri speciale de punere sub urmărire a conturilor bancare, interceptarea sau înregistrarea comunicaţiilor precum şi accesul la sistemele informatice. Camera Deputaţilor este primul for sesizat în legătură cu acest proiect, textul urmând a primi vot marţi, după dezbateri în plen.Deputaţii au adoptat, la începutul lunii februarie, o propunerea legislativă a liderului deputaţilor PRM, Lucian Bolcaş, care prevede suspendarea efectelor ordonanţei DIICOT până ce Parlamentul nu se va pronunţa asupra ordonanţei de urgenţă printr-o lege.
Legea iniţiată de PRM prevede că interceptările efectuate cât a fost orodonanţa în vigoare devin nule dacă nu au respectat veche lege pe care ordonanţa a modificat-o. Secretarul de stat Katalin Kibedy a arătat, în cadrul dezbaterilor din Comisia de specialitate, că actul normativ a fost greşit interpretat. Astfel, ea a explicat că pentru accesul la sistemul electronic este în continuare nevoie de aprobarea judecătorului, procurorul intervenind doar în "privinţa acelor aspecte ce ţin de trafic, de autorizarea urmării unui anumit IP, nu de conţinut", pentru că "un judecător nu poate da o autorizaţie generică". "Pentru interceptare, procurorul tot la judecător trebuie să meargă", a subliniat secretarul de stat. Ea a mai subliniat că există cinci legi, cum ar fi cea privind combaterea traficului de persoane sau de droguri în care procurorul are acelaşi puteri ca în ordonanaţa DIICOT, act normativ care nu face decât să pună în acord prevederile generale cu cele din celelalte acte normative.
Sorin Ioniţă, director al Societăţii Academice din România, a declarat, după dezbaterea organizată de Guvern pe subiectul ordonanţei DIICOT, că liberalul Radu Stroe a indus în eroare societatea civilă în ceea ce priveşte noutăţile introduse prin acest act normativ. Ordonanţa DIICOT a făcut obiectul unor noi tensiuni între Macovei şi Tăriceanu, acesta reproşându-i prin Radu Stroe că a indus Executivul în eroare, neprezentând corect conţinutul actului normativ. (NewsIn)