Actuala criză economică anticipată de Eminescu

“Luceafărul” poeziei româneşti a fost un excelent cunoscător al domeniului economic, iar scrierile şi teoriile sale sunt valabile şi în prezent, a arătat miercuri seara conf. univ. dr. Lucian Savu, în expunerea intitulată “Opinii despre gândirea economică a lui Mihai Eminescu”, prezentată cu ocazia simpozionului “Unirea Principatelor Române – 1859.” Manifestarea a fost organizată de Asociaţia Culturală “Maris Dava” şi Societatea Culturală “Avram Iancu”, a fost găzduită de Casa Memorială “Avram Iancu” din Târgu-Mureş şi s-a bucurat de un interes maxim, dovadă în acest sens fiind toate locurile ocupate din sală.
Criza din 2012 vizibilă din 1880
Potrivit conf. univ. dr. Lucian Savu, Mihai Eminescu nu a fost de acord cu escaladarea emisiunilor monetare prin emitere de monedă fiduciară (bilete de bancă – n.a.), una din principalele cauze ale actualei crize economice mondiale. “Acesta este un concept extrem de interesant pentru că noi astăzi suntem în criza această mondială datorită haosului monetar care a cuprins întreg mapamondul. Nu există o reglementare serioasă şi eficientă în domeniul emisiunii monetare şi el spune aşa: un aşezământ funcţional financiar ar trebui să emită monedă doar în proporţie de 1/3 bilete de bancă, bancnote, iar restul de 2/3 să fie acoperite fie în stoc de aur, fie în poliţe sau mărfuri. Prin această teorie Eminescu a anticipat magistral cum poate fi generată o criză economică”, a afirmat analistul economic, totodată cadru didactic al Universităţii “Dimitrie Cantemir” din Târgu-Mureş.
Țăranii, dezavantajaţi de reforma agrară
De asemenea, conf. univ. dr. Lucian Savu a prezentat celor prezenţi argumente potrivit cărora “Luceafărul” poeziei româneşti a avut cunoştinţe temeinice şi în domeniul agriculturii, o dovadă în acest sens fiind teoriile lansate de specialişti după decenii de la dispariţia fizică a poetului. “Eminescu a sesizat foarte bine şi a susţinut în nenumărate rânduri că agricultura noastră este de subzistenţă, ţăranul român este dezavantajat prin faptul că reforma agrară nu a rezolvat problema din acea perioadă, că agricultura extensivă dacă nu este racordată la tehnica din acea perioadă şi nu se utilizează metodele dezvoltate de cultivare a pământului, nu răspunde cerinţelor economiei. Eminescu a relevat un fapt extraordinar de important, şi anume limitarea resurselor. Atât resursa fizică este limitată, iar agricultura, câmpul, ogorul, poate să furnizeze doar un maximum de producţie, indiferent de echipamentele şi tehnicile pe care le asamblăm pentru a obţine un profit maxim, percepte care sunt valabile şi astăzi. Teoria rarităţii resurselor calitative şi cantitative a ajuns la aceeaşi concluzie, agricultura este un domeniu care îţi oferă maxiumum de producţie indiferent de gradul de dezvoltare tehnologică”, a susţinut analistul economic.
Intermediarii, racila care provoacă scumpiri
Nu în ultimul rând, invitatul special al simpozionului a subliniat că din perspectiva comerţului, cel mai mare poet român al tuturor timpurilor a surprins din nou excepţional faptul că în aria comercială a Principatelor Unite existau foarte mulţi intermediari care nu făceau altceva decât să scumpească produsele. “Aceeaşi racilă care se manifesta cu pregnanţă în anii 1990 – 2000 la noi era o realitate şi în cea de-a doua jumătate a secolului a XIX-lea, perioadă în care comerţul era parazitat de intermediari”, a spus conf. univ. dr. Lucian Savu.