Acum e altfel – Alegerile europarlamentare din 2014

Europa a trecut prin momente dificile, din 2008 confruntându-se cu o criză financiară şi economică gravă. Gestionarea crizei a presupus luarea multor decizii politice. Au fost luate hotărâri importante  şi multe alte decizii vor fi necesare pentru a depăşii criza. Nu vom fi mereu cu toţii de acord cu privire la drumul de urmat şi vom propune soluţii diferite pentru problemele pe care le avem de înfruntat, dar, cu siguranţă, am învăţat o lecţie din această criză: ca europenii ne confruntăm cu acealaşi criză împreună.

Reformele financiare, aprovizionarea cu energie, siguranţa alimentară, imigraţia, schimbările climatice şi securitatea: nimeni nu poate rezolva aceste probleme de unul singur. Decizile necesare vor fi decizii la nivel european. Ele vor afecta viaţa de zi cu zi. Vocea tuturor europenilor trebuie auzită atunci când aceste decizii vor fi luate.

În septembrie 2013 Parlamentul European a lansat campania de informare privind alegerile europarlamentare. Aceasta va continua şi după alegerile propriu-zise, până când noul Parlament va alege următorul Preşedinte al Comisiei Europene. Logoul şi sloganul “Acţionează.Reacţionează. Decide.” subliniază ideea că: „Oamenii, alegătorii europeni, au posibilitatea de a determina majorităţile politice din Parlament, stabilind tendinţele pentru elaborarea legislaţiei, pentru punerea sub semnul întrebării a politicilor greşite şi pentru influenţarea dezbaterii, în viitorii cinci ani după alegeri”.

Alegerile europene din mai 2014 vor oferi alegătorilor şansa de a influenţa viitoarea orientare politică a Uniunii Europene atunci când îi vor vota pe cei 751 de deputaţi în Parlamentul European, care le vor reprezenta interesele în următorii cinci ani.

Fiecare stat membru are propriile legi electorale şi fiecare decide data la care cetăţenii săi se vor prezenta la vot, în timpul perioadei de patru zile dedicate alegerilor, respectiv 22 – 25 mai 2014. Alegătorii români se vor prezenta la urne la data de 25 mai pentru a-i alege pe cei 32 de deputaţi români în Parlamentul European. Rezultatele din toate cele 28 de state membre vor fi anunţate în seara zilei de duminică, 25 mai.

De la aderarea Croaţiei la Uniunea Europeană, în iulie 2013, Parlamentul European numără 766 de deputaţi. Cu toate acestea, numărul deputaţilor a fost redus la 751 pentru alegerile din 2014 şi va rămâne constant în viitor. Aceşti deputaţi vor reprezenta peste 500 de milioane de cetăţeni din 28 de state membre. Locurile în Parlament sunt repartizate între diferitele state, în temeiul tratatelor UE, pe baza principiului „proporţionalităţii degresive”. Cu alte cuvinte, statele cu o populaţie mai numeroasă au mai multe locuri decât statele mai mici, dar statelor mai mici le revin mai multe locuri decât ar rezulta dintr-un calcul strict proporţional.

Uniunea Europeană face eforturi pentru a depăşi criza economică, iar liderii UE reflectează asupra direcţiei care ar trebui urmate în viitor. Prin urmare, acestea sunt cele mai importante alegeri europene de până acum.

Ele le vor permite alegătorilor să evalueze eforturile depuse de liderii UE pentru a face faţă crizei din zona euro şi să îşi exprime opiniile în ceea ce priveşte planurile care vizează o mai strânsă integrare economică şi politică. Mai mult decât atât, acestea vor fi primele alegeri desfăşurate după intrarea în vigoare a Tratatului de la Lisabona, în 2009, care a conferit o serie de noi competenţe Parlamentului European.

O noutate majoră introdusă de tratat este că, pentru prima dată, nominalizarea de către statele membre a preşedintelui Comisiei Europene care îi va succeda în funcţie lui José Manuel Barroso, în toamna anului 2014, va trebui să ţină seama de rezultatul alegerilor europene. Candidatul la această funcţie va trebui aprobat de noul Parlament: în conformitate cu tratatul, Parlamentul „alege” preşedintele Comisiei. Prin urmare, alegătorii au acum un cuvânt greu de spus în privinţa candidatului care va prelua cârma Uniunii Europene.

De asemenea, noua majoritate politică rezultată în urma alegerilor va elabora legislaţia europeană în următorii cinci ani în domenii cum ar fi piaţa unică sau libertăţile cetăţeneşti. Parlamentul, singura instituţie a Uniunii ai cărei membri sunt aleşi prin vot direct, reprezintă un pivot al sistemului decizional al Uniunii şi se află pe picior de egalitate cu guvernele naţionale în ceea ce priveşte aproape toată legislaţia UE.

Încotro ai vrea să se îndrepte Europa? Cum crezi că ar trebui să răspundem la provocările viitorului? Cine crezi că ar trebui să conducă Europa?

Poţi răspunde la aceste întrebări dacă votezi la alegerile europarlamentare din 2014.