Reducere de 10 % la plata anticipată a impozitelor pentru persoanele juridice din Reghin

Consilierii reghineni au bifat joi, 15 decembrie ultima şedinţă ordinară pe acest an, având pe masă 14 proiecte de hotărâre, deschis de proiectul de rectificare a bugetului,  diminuat cu suma de 2.457.000 lei prin votul consilierilor. Primul proiect care a iscat discuţii a fost cel privind impozitele și taxele locale pentru anul 2017, consilierul PNL Iuliis Făgărăşan cerând chiar scăderea impozitelor pentru agenţii economici. “Consider că impozitele pentru agenţii economici ar trebui scăzute, am convenit că  0,2 % ar fi un bun început,  dat fiind faptul că ar trebui să sprijinim actorii locali, plus că nu ar fi un impact atât de mare pentru buget. Al doliea lucru pe care doresc să îl spun este legat de  taxa amenzilor de parcare în municipiul Reghin pentru agenţii economici. Nu există niciun fel de raţiune în spatele acestei decizii, ştiu că există o hotărâre de consiliu, prin care agenţii economici plătesc 300 de lei taxă de parcare, în schimb la alte oraşe nu există o taxă diferenţiată  între agenţii economici şi persoanele fizice. La începutul acestei luni a fost  chestia cu zăpada care a creat nişte disconforturi în zona de centru a oraşului, fapt pentru care ar trebui să anulăm toate procesele verbale la amenzile date pentru parcări  din zona centrală. Propun deci scăderea impozitului către agenţii economici cu 0,2 %,  şi aducerea amenzilor de parcare a agenţilor economici la acelaşi nivel ca şi la persoanele fizice, nu putem avea două amenzi diferite pentru două feluri de oameni”, a precizat Iulius Făgăraşan, consilier PNL. La rândul său, Dan Dorul Rus, consilier PMP a cerut o bonificaţie egală între persone fizice şi juridice în ce priveşte plata anticipată a impozitului. “Avem diferenţe între persoanele fizice şi persoanele juridice, ceea ce nu mi se pare normal deoarece, persoanele juridice au un impact mult mai însemnat de plată privind taxele şi impozitele locale, şi lor le dăm o bonificaţie de  5 %. Propun să mergem pe acelaşi cuantum, şi la persone fizice şi la cele juridice , şi aici mă refer la plata anticipată. Pentru un agent economic e foarte greu să plătească anticipat taxele şi impozitele aferente unui an de zile, şi dacă face acest efort atunci să beneficieze şi ei de aceeaşi reducere ca şi  persoanele fizice, respectiv o reducere de 10 %”, a spus Dan Dorul Rus. În cele din urmă proiectul a fost aprobat, cu amendamentul că persoanele fizice şi cele juridice vor beneficia de acelaşi regim fiscal în ce priveşte bonificaţiile acordate la plata taxelor şi impozitelor, respectiv o reducere de 10 %.

Nevoia unui plan de management pentru câinii comunitari

Alt proiect care a iscat discuţii a fost cel privind  aprobarea prelungirii Contractului de Asociere  dintre Municipiul Reghin și Fundația Fiducia Reghin. Conform proiectului, se asigură pe o perioadă de un an de zile (până la data de 31 decembrie 2017) o cantitate  de hrană de 54.750 de kilograme de hrană necesară pentru 300 de câini fără stăpân aflaţi la nivelul municipiului Reghin, valoarea acesteia fiind de 109.000 lei. Proiectul, deşi aprobat, a născut discuţii între consilieri care au cerut soluţii în vederea stopării creşterii numărului de câini comunitari existent. “Sunt de accord cu prelungirea acestui contract de asociere cu Fundaţia Fiducia,  dar vreau să aduc în atenţia executivului o problemă. Cred că, în ce priveşte câinii comunitari trebuie să ducem o politică de prevenire. Există o prevedere legală care obligă orice proprietar de animale de companie să cipeze animalul. Acest cip costă în jur de 50 de RON, şi propunerea mea este ca prin  ciparea acestor câini din municipiul Reghin am opri exodul altor câini din alte zone. În momentul în care identificăm câinii, care nu au acest cip înregistraţi la medicul veterinar, nefiind de pe raza municipiului Reghin, putem lua măsuri, chiar eutanasiera, deoarece nu sunt câinii noştri. Sunt de acord să cheltuim bani pentru câinii din oraş, dar nu pentru cei care vin din alte localităţi. Costul acestui cip să fie suportat jumătate din bugetul local, şi atunci mulţi proprietari îşi vor cipa animalele”, a spus  Dan Dorul Rus.

Ionuţ Cengher, consilier PNL a fost ceva mai tranşant, precizând că banii alocaţi pentru un câine  sunt echivalenţi la trei elevi. “Eu am făcut un calcul, şi la suma care de obicei o alocăm pentru Fundaţia Fiducia trebuie să fim atenţi şi la alte sume. Am înţeles că se vor da 110.000 de lei pentru 300 de câini, iar suma care vine pe cap de câine este de 366 de lei. Acum vin cu două exemple : la Liceul “Petru Maior” sunt 1.413 elevi, iar noi am alocat în acest an în jur de 155.000 de lei, respectiv 110 lei pe elev, iar la Gimnaziul “Florea Bogdan” sunt 568 de elevi, iar noi am alocat 62.000 de lei pentru reparaţii, investiţii şi dotări, suma pe elev fiind de 110 lei. Ajungem să vedem că suma pentru trei elevi este egală cu suma pentru un câine”, a spus consilierul PNL.

Bodo Zoltan, consilier UDMR la contrat, spunând că : “Baza de plecare a acestei analize este greşită. Elevii nu sunt în întreţinerea noastră, sunt alte obiective în ce priveşte sprijinirea acestor elevi. Aceste servicii de asigurarea  hranei câinilor vagabonzi, e un serviciu care aparţine de noi, Fiducia face acest serviciu şi e normal să încheie un protocol cu primăria pentru a primi o finanţare. Dar pe de altă parte, sunt de accord că trebuie să îmbunătăţim managementul, că trebuie să reducem numărul câinilor.  După câte ştiu procedura de cipare a început, ea există, deci se lucrează. E loc de mai bine, dar să comparăm un câine cu un copil nu mi se pare în regulă, sunt două lucruri total diferite”.

Iulius Făgărăşan, consilier PNL a venit cu propunerea înfiinţării unei comisii care să stabilească un plan de management în ce priveşte situaţia câinilor comunitari. “Noi nu avem un target, acel plan de management despre care se vorbeşte. Alocăm surse financiare din bugetul local, să ţinem acel aşezământ care funcţionează cum funcţionează,  care este direct dependent de numărul de câini. Prin ce facem noi stimulăm toate zonele limitrofe să-şi aducă problema la noi în oraş. Numărul câinilor de acolo creşte, şi consider că,  ar trebui să facem o comisie împreună cu cei de la fundaţie  şi să venim cu o perspectivă, ce dorim exact. Aş dori să ne gândim serios să acordăm trei luni pentru funcţionarea în continuare a acestui centru , iar în acest timp să venim cu un plan de management, cu un target clar, cu măsuri clare. În ce priveşte identificarea câinilor, ciparea este absolut necesară. Avem Fundaţia Robin Hood care s-a oferit să sterilizeze câini care sunt în proprietatea oamenilor. Toate aceste măsuri trebuiesc integrate într-un program concret”, a spus Iulius Făgărăşan.

Tot cu o soluţie a venit şi consilierul PSD Dragoş Pui care a luat în calcul sprijinirea sterilizării câinilor “Nu ştiu dacă sunteţi de acord cu o parte din subvenţionarea microcipării animalelor, dar din punctul meu de vedere acest lucru nu va modifica semnificativ populaţia canină la nivel de oraş. În schimb, ca şi soluţie, pe lângă materialul de şedinţă am mai primit un material întocmit de dr. Anda Mateş care vine cu anumite soluţii pentru rezolvarea problemelor populaţiei canine la nivel de oraş pe termen lung. Cred că ar fi mai potrivit să subvenţionăm sterilizarea câinilor, şi nu eutanasierea sau alte măsuri barbare pe care probabil că le-am lua, în situaţia în care am ajuns să punem în balanţă câinii comunitari şi copii noştri”, a declarat Dragoş Pui.

“Nu putem tolera acest aspect al câinilor comunitari, trebuie făcut ceva. Noi suntem acum chemaţi să prelungim acest protocol, astfel ca acest adăpost să funcţioneze. Periodic trebuie să avem o analiză, un raport despre cum stăm cu aceşti câini vagabonzi”, a declarat  Nagy Andras, consilier UDMR.

“O soluţie ar fi un sistem performant de adopţii, prin care s-ar reduce numărul câinilor din adăpost, la care se adaugă şi aspectul educaţiei, a noastre a tuturor, astfel ca aceşti câini să nu mai ajungă pe stradă”, a menţionat  Ovidiu Marian, consilier PSD.

Tarife majorate pentru serviciile de salubrizare

Consilierii au mai aprobat  subvenţionarea servicilor  de asistență social acordate de Asociația Filantropia Ortodoxă Alba Iulia –Filiala Reghin pentru anul 2017   în limita sumei de 122.400 lei, respectiv majorarea tarifelor pentru serviciile de salubrizare prestate de SC RAGCL S.A. Reghin. Au fost majorate tarifele pentru colectare şi transport gunoi pentru personae juridice (100,84 lei/mc),  colectare, transport şi depozitat gunoi menajer pentru populaţie (84,03 lei /mc), respectiv măturat căi publice (38 lei/mp), transport gunoi stradal (70 lei/mc), depozitare gunoi în Staţia de transfer (37 lei/ mc) şi spălare străzi cu autostropitoarea (39 de lei/mp).

32 camere de supraveghere noi

La punctul diverse, consilierii au salutat imaginea oraşului  după instalarea iluminatlui festiv,  printre problemele semnalate  fiind cele legate de camerele de supraveghiat din oraş şi dezăpezirea drumurilor de acces în cartiere. „În ce priveşte monitorizarea video a municipiului Reghin, aş dori să ştiu la momentul de faţă câte camere video sunt instalate în oraş şi dacă ele cuprind toate intersecţiile importante din oraş, să vedem dacă nu putem suplimenta numărul acestora cu fonduri din bugetul local”, a spus Dan Dorul Rus. „Avem în total 25 de camere video. Nu toate funcţionează, am trecut la revizuirea lor, să le punem în funcţiune. Avem un contract în derulare, avem în buget suma de 100.000 de lei, iar împreună cu instituţiile din oraş, poliţie, jandarmerie, pompieri am stabilit împreună punctele vulnerabile pentru instalarea a încă 32 de camere, lucru care se va întâmpla foarte curând”, a fost răspunsul primarului municipiului Reghin Maria Precup.

Primarul Maria Precup a făcut lămuriri privind situaţia existentă la Reghin în debutul lunii decembrie  când iarna şi-a intrat în drepturi. „A fost o perioadă destul de grea, zăpada a venit , la fel şi frigul. Nu am fost la nivelul aşteptărilor, de aceea am primit şi unele critici. După cum ştiţi oamenii au lucrat cum au putut. Pentru a economisii bani nu am externalizat serviciul de dezăpezire fapt pentru care,  lucrărm cu utilaje care le avem,  cu cei de la drumuri şi cei de la RAGCL prin care încercăm să ne descurcăm”, a subliniat Maria Precup.