INTERVIU. Servicii medicale de înaltă calitate pentru tratarea bolilor aparatului respirator, la Centrul Medical Azareea din Târgu Mureș

În România, bolile aparatului respirator reprezintă probleme majore de sănătate publică, cancerul pulmonar, bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), astmul bronșic, tuberculoza și sindromul de apnee în somn fiind câteva dintre cele mai des întâlnite afecțiuni în rândul populației. Centrul Medical Azareea din Târgu Mureș oferă pacienților posibilitatea de a efectua consultații de specialitate, proceduri și investigații paraclinice, aici regăsindu-se aparatură de înaltă performanță, specialiști pneumologi dedicați și orientați spre a oferi pacienților atât servicii medicale de calitate, cât și consiliere și suport în tratarea afecțiunilor aparatului respirator. Dr. Corina Mărginean, medic primar pneumolog, explică, într-un interviu acordat publicației noastre, cum putem preveni și trata bolile pulmonare, de ce este important să efectuăm controale medicale anuale și care sunt simptomele și semnele pe care nu trebuie să le ignorăm.  

Reporter: Ce investigații medicale se pot efectua în cadrul Centrului Medical Azareea din Târgu Mureș?

Dr. Corina Mărginean, medic primar pneumolog: Centrul Medical Azareea se distinge la nivelul orașului Târgu Mureș printr-o echipă medicală formată din colegi de foarte multe specialități, din colegi cu o pregătire și cu competențe în diferite domenii. Dacă mă refer la domeniul pneumologie, la nivelul Centrului Medical Azareea avem posibilitatea de a efectua o serie de investigații paraclinice, în special pe testarea funcției respiratorii. Găsim aici aparatură de cea mai bună calitate și un lucru unic la nivelul județului Mureș – este singurul cabinet privat în care se poate determina oxidul nitric, care este un marker foarte important al inflamației eozinofilice de la nivelul aparatului respirator la pacienții cu astm bronșic.

Rep.: Care sunt cele mai frecvente boli ale aparatului respirator?

C.M.: Bolile aparatului respirator ocupă, din păcate, un loc fruntaș atât în ceea ce privește prevalența, cât și în ceea ce privește mortalitatea. La nivelul aparatului respirator există o patologie de tip acut în care regăsim infecțiile de căi aeriene superioare, infecțiile de căi aeriene inferioare și patologia de tip cronic, care este reprezentată de boli precum bronhopneumopatia obstructivă cronică, astmul bronșic, tuberculoza pulmonară, cancerul bronhopulmonar și, mai nou, sindromul de apnee în somn. De asemenea, trebuie să amintim fibrozele pulmonare secundare expunerii profesionale sau secundare altor boli. Nu în ultimul rând, din cauza epidemiei de COVID-19, ne-am confruntat în ultima perioadă cu o patologie nouă, reprezentată de fibrozele pulmonare secundare îmbolnăvirilor cu virusul SARS-CoV-2. Este o patologie nouă și pentru noi, și pentru populație, o patologie care ne pune în valoare cunoștințele acumulate în alte domenii pentru a le putea aplica în tratamentul acesteia.

Cancerul pulmonar este la ora actuală al doilea cel mai frecvent cancer la bărbați și la femei, după cancerul de prostată la bărbați, respectiv cancerul de sân la femei. Din păcate, femeile cunosc o creștere alarmantă a prevalenței cancerului pulmonar, în paralel cu creșterea numărului de femei fumătoare. Supraviețuirea în cancerul pulmonar variază în funcție de tipul de cancer pulmonar, de stadiul cancerului la depistare, de comorbiditățile pe care le are pacientul și de vârsta pacientului. Din cauza creșterii consumului de tutun și a industrializării, incidența cancerului pulmonar este în creștere la nivel global, bărbații având de două ori mai multe șanse de a fi diagnosticați cu cancer pulmonar. De asemenea, istoricul familiar de cancer pulmonar trebuie să dea de gândit. Pacienții care provin din familii unde au mai fost cazuri de cancer pulmonar ar trebui să facă consulturi periodice în această direcție. Expunerea la fumatul activ și expunerea la fumatul pasiv, expunerea profesională la azbest, la arseniu, infecția HIV și infecția tuberculoasă sunt factori de risc implicați în carcinogeneza pulmonară.

De asemenea, noile obiceiuri în ceea ce privește fumatul, adică fumatul de canabis, țigările electronice, produsele din tutun încălzite și epidemia de COVID-19 cresc riscul de apariție a cancerului pulmonar. Conform estimărilor Globocan, la ora actuală sunt în lume aproximativ 2.100.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, ceea ce este o importantă problemă de sănătate publică, deoarece, din păcate, depistarea cancerului pulmonar se face stadii avansate de evoluție, atunci când tratamentele sunt foarte scumpe și nu reușesc să mai ofere șanse de vindecare pacienților, 90% din cazurile de cancer pulmonar fiind depistate în stadii inoperabile.

Principalele simptome care pot să definească existența unui cancer pulmonar sunt reprezentate de tuse persistentă sau modificarea caracterului tusei cronice la un pacient fumător, hemoptizia (expectorația cu sânge), disfonia (răgușeala), apariția de dureri toracice, dispneea la eforturi medii, adică dificultatea în respirație, diminuarea apetitului, scăderea ponderală, astenia, fatigabilitatea, oboseala inexplicabilă. Nu de puține ori, infecțiile respiratorii repetate în aceeași zonă a plămânului trebuie să ridice suspiciunea medicului pneumolog că acolo poate fi și altceva. Diagnosticul de cancer pulmonar se face pe baza anamnezei, a unui examen clinic amănunțit, în baza unor teste de laborator și teste imagistice. Investigațiile necesare diagnosticului de cancer bronhopulmonar sunt categoric o radiografie toracică, computer tomografie toracică, bronhoscopie cu biopsie, rezonanță magnetică nucleară, probe funcționale respiratorii.

Tuberculoza este o altă afecțiune frecvent întâlnită în România care ne menține pe locuri fruntașe la nivelul Europei. Este o problemă majoră de sănătate publică și la nivel global se numără în continuare printre primele 10 cauze de deces. Tuberculoza este o boală care poate fi prevenită și care se vindecă. Conform Centrului European pentru Controlul Bolilor, numărul cazurilor de tuberculoză înregistrate în Europa a scăzut constant din anul 2003, însă, din păcate, în 2017, trei țări ale Europei: Polonia, România și Regatul Unit au reprezentat aproape 45% din toate cazurile raportate, România reprezentând 23,5%. România continuă să dețină cea mai mare povară a tuberculozei din țările Uniunii Europene, inclusiv a tuberculozei pediatrice și a tuberculozei multidrog rezistente, precum și cea mai mică rată de succes a tratamentului pentru tuberculoza multidrog rezistentă. Identificarea precoce a persoanelor cu tuberculoză activă este una din activitățile de bază în controlul tuberculozei, deoarece întârzierea diagnosticului crește riscul de a transmite boala și povara financiară asupra sistemului de sănătate.

Simptomele cele mai frecvent întâlnite în tuberculoză sunt reprezentate de tuse seacă sau cu expectorație care persistă peste 3 săptămâni, subfebrilitate și chiar febră, transpirații nocturne, diminuarea apetitului, scăderea ponderală, dureri toracice, astenie, fatigabilitatea – de care am amintit și în cazul cancerului pulmonar. Practic, o bună parte dintre simptomele pe care le-am spus până în momentul de față sunt comune cam tuturor bolilor pulmonare. Investigațiile necesare diagnosticului de tuberculoză sunt radiografia pulmonară și examenul bacteriologic al sputei. În România, tratamentul tuberculozei este complet gratuit și este un mare avantaj, deoarece pacienții odată diagnosticați, își petrec prima parte în spital, așadar în primele 1-2 luni tratamentul are loc în spital, după care pacientul beneficiază de gratuitate pe toată perioada tratamentului, care se întinde până la șase luni.

O altă afecțiune frecventă întâlnită în patologia pulmonară este bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC), care ocupă locul 3 în lume la cauze de deces și peste 90% din decese se înregistrează în țările mediu și slab dezvoltate. Boala este și ea o importantă problemă de sănătate publică, factorii de risc fiind reprezentați și în acest caz de fumat, poluarea atmosferică și poluarea de la locul de muncă. Conform Societății Române de Pneumologie, în România există un procent de 8,3% din populație bolnavă de BPOC și suntem într-un trend de creștere a numărului de cazuri. Această afecțiune nu se poate vindeca, dar poate fi prevenită și tratată corespunzător. Mai puțin de 50% din persoanele afectate de BPOC sunt depistate în fazele inițiale ale bolii.

Vedeți, persistă trendul acesta de depistare tardivă a bolilor pulmonare. Depistăm tardiv cancerul pulmonar, depistăm tardiv tuberculoza, depistăm tardiv BPOC, depistăm tardiv astmul bronșic. Probabil că niște programe educaționale la nivelul întregii populației ar fi binevenite. Principalele simptome și în cadrul BPOC sunt reprezentate de tuse cronică, care poate fi seacă sau cu expectorație, dispnee la eforturi, care se accentuează progresiv, senzația de sufocare apărută de obicei brusc pe un fond de oboseală cronică. Pacienții cu BPOC prezintă de regulă și alte afecțiuni asociate, cum ar fi: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, depresie și anxietate. Din păcate, foarte mulți dintre pacienții care prezintă aceste simptome le pun pe seama procesului de îmbătrânire și pe consumul de tutun, considerându-le firești. Investigațiile necesare în direcția stabilirii diagnosticului de BPOC sunt probele funcționale respiratorii, spirometria cu test bronhodilatator, pletismografia, factorul de transfer prin membrana alveolo-capilară, radiografia pulmonară, analizele de laborator și EKG-ul completează panelul de investigații necesare în această direcție.

Astmul bronșic este o afecțiune respiratorie cronică cunoscută de peste 3.000 de ani și cuprinde, din păcate, toate grupele de vârstă, de la cei mai mici copii, până la vârstnici, fiind răspândită în toate categoriile sociale. Este considerată a fi o problemă majoră de sănătate publică prin impactul asupra calității vieții pacientului, a familiei acestuia și prin costurile generate de tratament. Prevalența astmului este estimată de Organizația Mondială a Sănătății a fi între 1 și 18%, depinzând foarte mult de zonele geografice. Pentru România se estimează un procent între 4 și 6%.

Astmul bronșic este o patologie frecvent întâlnită în țările industrializate și există o legătură directă între accentuarea gradului de poluare cauzat extinderii, urbanizării și industrializării, modificărilor climatice și creșterea prevalenței sensibilității populației la alergenii din mediul înconjurător și la alimente. Principalele manifestări clinice în astmul bronșic sunt tusea seacă, wheezing-ul (respirația șuierătoare), dispneea expiratorie, pneumoniile repetate și senzația de constricție toracică. Simptomele variază de la o persoană la alta și pot să apară doar în anumite situații, de exemplu la efort fizic, emoții, expunere la alergeni sau pot fi prezente tot timpul. Astmul este cauzat de alergeni, peste 50% din cazuri la adulți și 80% din cazuri la copii.

Investigația de elecție pentru diagnosticarea astmului bronșic este reprezentată tot de spirometria cu test de bronhodilatator, pletismografia și, așa cum am spus la început, determinarea oxidului nitric expirat (FeNO) se corelează cu intensitatea inflamației eozinofilelor la nivelul mucoasei bronșice, care este principalul mecanism fiziopatologic în astmul bronșic. De asemenea, la acești pacienți este necesară o evaluare alergologică și efectuarea unei radiografii pulmonare care să ne ajute la efectuarea unui diagnostic diferențial cu alte boli din patologia pulmonară. Alergenii, penele, puful, polenul, acarienii din praful de casă, fumul, poluarea aerului, aerul rece, eforturile fizice, infecțiile virale și bacteriene și stresul sunt o parte din factorii care pot să declanșeze o criză de astm bronșic.

Sindromul de apnee în somn este o patologie mai recentă, iar în ultimele decade, odată cu inițierea și pregătirea medicilor în domeniul somnologiei, numărul cazurilor depistate cu sindrom de apnee în somn a crescut foarte mult, prevalența în populație activă fiind de peste 50%, regăsindu-se predominant la sexul masculin (aproximativ 90% din cazuri de apnee în somn sunt depistate până la 60 de ani și la pacienții obezi). Mortalitatea este semnificativ mai mare la cei cu forme severe, mai ales la grupa de vârstă sub 50 de ani, iar la cei cu SASO, comparativ cu cei fără acest sindrom de apnee în somn, există o frecvență crescută a accidentelor rutiere – 31% la cei care au sindrom de apnee în somn în comparație cu 6% la cei care nu au această patologie. O anamneză riguroasă și țintită este vitală pentru suspectarea acestei patologii și pune în evidență manifestări apărute în timpul somnului și manifestările în starea de veghe. Manifestările din timpul somnului sunt reprezentate în principal de sforăit, care este deranjat pentru partener, este agravat de consumul de alcool și tutun. De foarte multe ori acest sforăit este însoțit de întrerupere a respirației, un somn neodihnitor, agitat și transpirații nocturne. În starea de veghe, acești pacienți simt oboseală diurnă, (72 până la 86% dintre pacienți), o somnolență diurnă, tulburări de atenție, memorie, funcție cognitivă diminuată, modificări de personalitate, depresie, anxietate, iritabilitate, diminuarea libidoului, impotență la bărbați, cefalee și amețeală matinală. Investigația de elecție pentru acești pacienți este reprezentată de poligrafia cardio-respiratorie.

Rep.: Multe dintre simptomele descrise de dumneavoastră sunt comune bolilor pulmonare. Când ar trebui să ne adresăm specialistului?

C.M.: Depinde de foarte multe lucruri. Spre exemplu, dacă vorbim de un pacient fumător sau dacă vorbim despre un pacient care lucrează în mediu toxic, categoric aceștia ar trebui să aibă cel puțin două controale pneumologice anuale, care să fie reprezentate de efectuarea unei radiografii, respectiv testarea funcției pulmonare. Dacă vorbim de alte expuneri, atunci poate să fie o frecvență și mai mare. Dacă ne referim la pacienții simptomatici, controlul trebuie să aibă loc în momentul în care apare un simptom la nivelul aparatului respirator. Așa cum am spus și așa cum dumneavoastră bine ați punctat, aceste simptome sunt comune. Orice pacient care are o tuse care persistă peste trei săptămâni, orice pacient care observă o expectorație cu sânge, orice pacient care are senzația de dispnee, lipsă de aer atunci când face un efort mai deosebit, când urcă o pantă sau când urcă scările de la un etaj la altul trebuie să se prezinte la medic. Orice pacient care are o stare inexplicabilă de astenie, de fatigabilitate sau diminuare a apetitului, scădere ponderală trebuie să consulte un medic pneumolog. Până la urmă, depinde de noi cum ne gestionăm existența, cât de mult avem capacitatea să recunoaștem că ceva nu este în regulă cu propriul organism, pentru că organismul îți dă semnale, important este să le iei în considerare. 

Rep.: Cu ce ce gânduri v-ați alăturat echipei Centrului Medical Azareea și ce mesaj doriți să transmiteți populației?

C.M.: Fiecare dintre noi este răspunzător de modul în care își gestionează existența și starea de sănătate. Este mult mai ușor să previi o boală și aici m-aș referi la prevenție în direcția de a abandona fumatul, dacă se poate și se dorește dorește. Cel mai bun lucru pe care o persoană îl poate face pentru sănătatea sa este să abandoneze fumatul. Apoi, trebuie luate în considerare semnalele pe care organismul le dă și în direcția unei patologii pulmonare și, nu în ultimul rând, prezentarea la medic atunci când observăm că ceva nu este în regulă cu starea noastră de sănătate. Este mult mai ușor să tratezi o boală la debut decât să intervii în faze foarte avansate. Până la urmă, pacientul nu este unic, el face parte dintr-o entitate care se numește familie, societate, loc de muncă, iar suferința nu este numai a pacientului, ci și a familiei și a societății.

Activitatea mea în cadrul Centrului Medical Azareea este o provocare. Mi-am dorit să fiu și mai aproape de pacienți, așa cum este firesc. Așa se poate acorda pacientului mai mult timp decât în cadrul unei consultații în mediul spitalicesc, unde sunt foarte mulți pacienți și timpul este destul de limitat, practic de a trata pacientul ca o entitate globală atât fizic cât și psihic. De foarte multe ori, dacă ai răbdare să discuți cu un pacient, îți dai seama că el este unitate psiho-emoțională, nu este un simplu individ, nu este un simplu simptom, este un om care așteaptă din partea ta să fii nu numai un bun profesionist, ci și un bun psiholog.

Programările la consultații se pot face la numerele de telefon: 0365-450 395/ +40 (748)201.654 sau pe site-ul www.azareea.ro. Specialiștii pneumologi oferă consultații și în zilele de sâmbătă, în baza unei programări prealabile. 

A consemnat Iris GRAUR