FOTO: Urmele comunităţii armeneşti din Târgu-Mureş

O dată pe an Biserica parohiale Sfântul Ioan Botezătorul din Târgu-Mureş permite accesul în cripta de sub biserică, locul de veci al unor nobili, reprezentanţi proeminenţi ai învăţământului catolic precum şi a membrilor decedaţi ai comunităţii armene din oraş.

„Piatra de temelie a bisericii, construită de ordinul iezuit, a fost pusă la 8 august 1728. Prima înmormântare în cripta de sub biserică a avut loc în 1732, când a fost înmormântată aici Baranzi Magdolna Maria, o femeie care i-a primit pe iezuiţi în casa ei. Cea mai recentă inscripţie cunoscută din criptă este din 1841. Spaţiul de sub sanctuar era accesat printr-o scară care cobora de lângă altar şi care a fost ulterior zidită, dar care este încă vizibilă. Dintre cele 61 de nişe din criptă, se crede că 35 conţin înmormântări, în principal ale unor nobili, reprezentanţi proeminenţi ai învăţământului catolic. Aproape o treime dintre cei înmormântaţi aici sunt membrii decedaţi ai comunităţii armene din Târgu-Mureş”, a explicat vizitatorilor ghidul Kálmán Attila.

În prezent, comunitatea armenească din Târgu Mureș este mică, numărând aproximativ 100 de persoane, dar urmele existenţei sale în această zonă se păstrează.

Dr. Puskás Attila, președintele Asociației Culturale Armeano-Maghiară din Târgu Mureș, a vorbit despre cei mai de vază reprezentanţi ai comunităţii, respectiv familia Csiki, a căror membrii se odihnesc în cripita bisericii.

 „În 1760 se acordă un privilegiu important lui Márton și István Csiki prin care se permite armenilor ca pe lângă corturile lor din piață nimeni nu avea dreptul, nici în față, nici pe lângă, să aranjeze corturi. Acest fapt era important pentru că făcea marfa foarte vizibilă. Armenii au primit aceste privilegii fiindcă au început să plătească tot mai multe taxe orașului Târgu Mureș. După 1784, familia Csiki, cea mai de vază din oraș, dar și armenii din Târgu Mureș au primit drepturi civice, adică dreptul să cumpere case și să se stabilească în oraș”, a spus acesta.

În secolul XVII, migrația armenilor în spațiul transilvan s-a intensificat, motivele fiind preponderent comerciale. Principalele localități în care s-au stabilit aceștia au fost Gherla, Gheorgheni, Dumbrăveni și Frumoasa. La Târgu Mureș, prezența armenilor a fost mai scăzută, dar foarte vizibilă, iar populația armeană, de rit creștin, a îmbrățișat catolicismul, căruia i-au adăugat o componentă particulară, rezultând confesiunea armeano-catolică. Armenii din Târgu Mureș au sosit din Dumbrăveni. Primul armean amintit în surse a fost Örmény Gergely (Grigore Armeanul), în 1631. Al doilea armean a fost fratele său, Örmény János (Ioan Armeanul), ajuns în oraș în 1654. Primul comerciant recunoscut cu drept de comerț liber a fost Patrubány Lukács în anul 1755.

Sanda VIŢELAR

Foto: Mihai FURNEA