INTERVIU. Lecție de istorie despre Cetatea Medievală Târgu Mureș

2 august 2023

Cetatea Medievală din Târgu Mureș este o atracție turistică foarte importantă a municipiului. Pe lângă clădirile și spațiul verde din interior, istoria este cea care îi redă pulsul zilnic. Însă, mulți dintre noi nu știm istoria sa care este una foarte interesantă și plină de mister. Tocmai pentru a face lumină diverselor speculații și pentru a afla cu adevărat istoria pură a Cetății, am realizat un interviu alături de Florentina Vary, director interimar la Centrul de Cultură și Artă din Târgu Mureș, făcând și un tur al cetății pe care îl veți putea vedea online.

Repoerter: Ce detalii ne puteți spune despre zidurile Cetății?

Florentina Vary: Fortificația s-a construit în jurul Bisericii. Acest spațiu a fost destul de ofertant, începând din anii 1303, când avem primele documente că aici ar fi existat un palat sau un castel. Bineînțeles și ruinele Bisercii care nu au putut fi localizate, deoarece se află pe o colină. Acest lucru era avantajos din punct de vedere tactic. Practic, construirea ulterioară a zidurilor a venit cumva natural în jurul Bisericii și a Mănăstirii existente. Ulterior, între ziduri au început să se construiască toate celelalte așezăminte și inclusiv se locuia.

Rep.: Cât de importantă a fost Biserica la acea vreme?

F.V.: Biserica și Mănăstirea Franciscană și ulterior reformată avea undeva la 24 de călugări, asta poziționând-o undeva pe locul trei în Transilvania. Practic a fost mereu un așezământ extrem de important, atât din punct de vedere economic, religios, cât și social. Biserica a fost timp de peste un deceniu singura Biserică din oraș la un moment dat. Ea la origine este franciscană, dar la un moment dat, în 1556, ea devine luterană și de atunci este Biserica Reformată a orașului.

Rep.: S-a restaurat o parte din ea?

F.V.: Toată s-a restaurat. Ea a ars în timpul atacului Generalului Giorgio Basta din 1601-1602. Practic, a fost aproape toată rasă, cel puțin partea de boltă. Mare parte din cetate a fost distrusă atunci. Abia atunci au început lucrările la zidurile Cetății și s-au terminat undeva prin 1658. Nu arătau cum sunt ele acum, desigur, dar atunci s-a încheiat o fază de construcție a lor.

Rep.: Ce atestări documentare există despre Biserică și Cetate?

F.V.: Ca atestare documentară… undeva pe la 1603 avem o atestare sigură a Cetății noastre, din documente. Dar există vestigii și conform descoperirilor arheologice, istoria Cetății este mult mai întinsă și chiar dacă nu știm multe despre ea, ne-au rămas câteva vestigii arheologice. S-au făcut săpături când s-a renovat Biserica și s-au găsit multe lucruri interesante, printre care vestigiile unui Scriptorium. Cel puțin în 1522 era atestat un Scriptorium. Asta înseamnă că era o mănăstire importantă, pentru că doar mănăstirile mari își permiteau să întrețină un Scriptorium unde erau copiate Biblii sau alte lucrări clasice ale vremii, pentru că nu se permitea orice atunci. Biserica avea un element de decizie asupra a aceea ce se putea scrie sau nu.

Rep.: De-a lungul timpului s-au auzit fel și fel de zvonuri, despre existența catacombelor în acest spațiu. Ce s-a descoperit de fapt?

F.V.: Extrem de multe vestigii s-au descoperit în perioada cercetărilor din 2014, când s-au făcut săpături în Cetate. Una dintre descoperiri este Hipocaustul Mănăstirii care înseamnă metoda de încălzire. Era o metodă medievală de încălzire a Mănăstirilor prin podea, deci practic se făcea foc într-un spațiu subteran și pe acolo urcau curenții de aer și încălzeau pardoselele. Nu era nici eficient și nici sigur, ca dovadă că există dovezi arheologice cum că ar fi luat foc și ar fi făcut pagube. Undeva prin secolul XVII au trecut la sobe. Au existat o serie de încăperi, de pivnițe subterane care erau folosite pe post de depozit, în urma ravagiilor din timpul generalului Basta au ars foarte multe lucruri și au fost găsite aceste cenușe și rămășițe de cereale, pâine, sticle și alte lucruri care au fost descoperite.

Rep.: Ce alte puncte importante mai are Cetatea?

F.V.: Avem Muzeul de Istorie și Arheologie care este adăpostit în Cetate. A fost Cazarma Austro-Ungară până nu de mult, iar acum adăpostește o serie de expoziții interesante. Prin culoarea diferită a unei părți din clădiri putem observa prima prefectură a orașului care a fost după aceea construită, având o formă de U. Ea a rămas, practic este prinsă în clădirea muzeului.

Rep.: Ce reprezenta șanțul cu apă din jurul Cetății?

F.V.: Cetatea era înconjurată de un șanț cu apă care avea undeva la 10 metri lățime și 7-8 metri adâncime, acesta având rol de apărare în cazul în care existau invazii. Asta făcea mai anevoioasă intrarea în Cetate.