Meșteșuguri dispărute reînviate la Gâmbuț

Fundaţia Buckner din Târnăveni alături de artistul Ioan Astăluş şi alţi profesori voluntari iniţiază în jur de 20 de adolescenţi în meşteşuguri aproape dispărute. Pe parcursul unei săptămâni aceştia au ocazia de a deprinde tainele sculpturii tradiţionale, picturii, prelucrării metalului şi a lutului, în cadrul primei Tabere de Artă din satul Gâmbuţ, comuna Bichiş.

„Am găsit de cuviinţă că trebuie reînviate multe dintre meseriile şi meşteşugurile românilor, în parte uitate, în parte abandonate. Tabăra are ca scop educarea acestor copii în spiritul muncii, în primul rând, şi în al doilea rând, poate găsirea unei căi să-şi facă din aceasta o meserie. Locul nu este întâmplător ales, fiindcă în străfundurile istoriei, încă din perioada agatârşă, când aceşti mari artişti ai antichităţii, agartârşii, bărbaţii de aur sau cei care se pictau cu aur, aveau ca principală preocupare arta şi nu numai arta ca un titlu generic, ci arta olăritului, arta prelucrării metalelor şi în mod special a aurului, arta conversaţiei, arta oratoriei şi să nu uităm şi arta muzicală. Orfeu se trage inevitabil din neam de agatârşi. (…) Găsim aici şi din perioada neoliticului vasele de ceramică, care sugerează preocuparea pentru arta olăritului în perioada medievală, când localnicii de la Gâmbuţ au dus arta prelucrării fierului la un nivel superior, apropiindu-ne de arta modernă. Aici existau cei care turnau clopote sau cei care fabricau în forjele proprii sau în forjele comunităţii, harnaşamente pentru caii de povară şi pentru uzul gospodăresc (…) Acum se doreşte repunerea în practică a unor obiceiuri şi meşteşuguri aproape dispărute. În acest fel, Gâmbuţul, ca multe alte sate de pe tot cuprinsul patriei, îşi va redobândi aura de sat mândru şi frumos”, a declarat presei Ioan Astăluş.

Tabăra de Artă de la Gâmbuţ este organizată de Fundaţia Buckner – Centrul de zi Târnăveni, cu sprijinul Consiliului Judeţean Mureş şi beneficiază de sprijinul a şapte profesori şi voluntari seniori, specialişti în folosirea dălţii, pensulei, forjei sau nicovalei.

 Cei 20 de tineri, proveniţi din familii aflate în dificultate, vor aduce, pe parcursul unei săptămâni, şi o serie de beneficii pentru comunitate, în sensul că vor picta şi restaura troiţele din Gâmbuţ, iar prin sculptura şi fierăria pe care le vor învăţa, îl vor onora pe unul dintre cei mai mari sculptori naivi ai României, Sever Suciu, născut în Gâmbuţ.

Satul Gâmbuţ este atestat documentar în anul 1299. Dacă în 1930 în Gâmbuţ existau 727 locuitori, acum în sat mai sunt 126 locuitori, însă perspectivele par încurajatoare, mai ales că persoane din alte zone ale ţării au început să cumpere case şi să le renoveze.

Redacția