INTERVIU cu Magda Bercea, directoare la Crucea Roșie Mureș: „Fără sprijinul oamenilor, noi nu avem ce oferi”

14 septembrie 2023

Crucea Roșie este o organizație umanitară internațională a cărei obiectiv este asigurarea asistenței umanitare în caz de dezastre, dar și sprijinirea constantă a persoanelor vulnerabile. În România, Societatea Națională de Cruce Roșie însumează un total de 47 de filiale, dispuse în toate județele țării, acestea fiind unități auxiliare autorității publice. Filiala Crucea Roșie Mureș are sediul în incinta Casei de Cultură „Mihai Eminescu”, funcționând în intervalul orar 8.00 – 16.00, de luni până vineri. Motto-ul organizației este „Ajutați-ne să ajutăm!” și este un apel umanitar adresat indivizilor mărinimoși, dispuși să contribuie prin donații pentru a-i sprijini pe membrii neajutorați ai comunității lor. Donațiile se pot face fie bancar, în contul deschis la BCR Central Târgu Mureș: RO 89 RNCB 0193 0159 7034 0001, fizic la sediul organizației sau la urnele pe care le găsiți la casele magazinului Carrefour din incinta Shopping City. Tot aici este amplasată unica bancă de alimente din județul Mureș. În cele ce urmează, vom afla mai multe detalii despre obiectivul umanitar al acestei organizații non-guvernamentale, de la directoarea filialei din Târgu Mureș, Magda Bercea.

Reporter: Cum răspund mureșenii la îndemnurile umanitare pe care le inițiați?

Magda Bercea: Receptivitatea este foarte mare atunci când este un dezastru. Atunci lumea intervine. Și când a început războiul din Ucraina, oamenii au venit cu nenumărate donații, a fost o perioadă foarte bună, dar din păcate interesul scade. Ne dorim receptivitate constantă din partea populației, deoarece fără sprijinul oamenilor, noi nu avem ce să oferim. Noi suntem un fel de interfață între cei care dau și cei care au nevoie de acest ajutor. Din experiența mea, cei care nu au, sunt cei care donează. Un pensionar care, cu siguranță, se descurcă foarte greu, vine și donează, poate pentru că ei înțeleg cel mai bine ce înseamnă să nu ai. Fiecare donație, cât de mică, contează, căci puțin cu puțin, se adună. Avem oameni care donează constant căci au încredere în noi. Sunt și oameni care țin morțiș să meargă și să dea banii direct celor care au nevoie și se pot trezi în situații nu tocmai plăcute, deoarece sunt cazuri în care aparențele nu coincid cu realitatea. Rolul nostru este exact acesta: de a face o anchetă socială foarte laborioasă, cu informații din toate direcțiile, din comunitate, de la Asistența socială. Luăm informații de peste tot, pentru a evalua cât mai bine cazul, tocmai pentru că aceste donații sunt foarte puține, iar noi trebuie să le gestionăm foarte bine. Selecția e foarte dură. Suntem orientați către familiile care au copii și care trebuie sprijinite pentru ca acești copii să poată să meargă la școală. Avem mare nevoie de educație în toate mediile. Fără educație copii nu au nicio șansă, căci copii needucați se transformă în adulți cu probleme. De multe ori am condiționat ajutorul oferit de mersul copiilor în mod constant la școală. Ne-am interesat dacă într-adevăr frecventează.

Rep.: Cum aflați de aceste cazuri, apelează oamenii la serviciile dumneavoastră?

M.B.: Cazurile sunt fie solicitate direct, fie suntem atenționați de alții care au întâlnit un astfel de caz și ne bucurăm când oamenii reacționează la astfel de situații. O altă sursă de informare sunt rețelele de socializare, unde oamenii nevoiași cer ajutorul comunității. Nu sunt deloc de acord cu gestul de a da bani unui cerșetor. În niciun caz. Acești copii sunt priviți ca sursă de venit și au un target care prevede cât trebuie să ducă acasă. Dacă nu s-ar da niciun ban, nu ar mai fi niciun copil pe stradă. Îmi e milă de acești copii, pentru că sunt folosiți de către părinții lor. Mi s-a întâmplat de multe ori să văd mama unor astfel de copii, stând cu țigara și cu cafeluța, așteptând să vină copilul să-i aducă bani pentru a-și putea întreține în continuare viciile. Este inacceptabil! Eventual, dacă vrem să facem un gest de altruism pentru acești copii, le putem cumpăra ceva de mâncare sau articole vestimentare. Eu mizez pentru ca ajutorul social să fie condiționat, acolo unde oamenii nu sunt bolnavi. Trebuie să punem accent pe educația pentru muncă. Nu îți trebuie școală ca să dai cu mătura sau să faci muncă necalificată. Atât timp cât suntem sănătoși, nu avem niciun motiv să nu muncim. Banii obținuți prin cerșit, se pot obține, la fel de bine, prin muncă. Am văzut atâția bărbați apți, în toată firea, cerșind. Rușine…

Rep.: Câți voluntari aveți la momentul actual?

M.B.: Aproximativ în jur de 100 de voluntari. Și comitetul este format din voluntari. O parte din voluntari s-au format aici și apoi au plecat la studii în alte orașe, dar nu au vrut să meargă la filialele din orașele respective. Sunt legați sufletește de filiala noastră, cu toate că eu i-am îndemnat să meargă, dar, bineînțeles, i-am păstrat, dacă aceasta a fost dorința lor. Mai vin în vacanțe sau când au disponibilitate. Am mai avea nevoie pe parte medicală de voluntari, deci medici, asistenți, studenții la Medicină. Voluntarii noștri fac curs de prim-ajutor. Facem și curs de infirmieri, tot contra-cost.

Rep.: De unde vă asigurați sursele de auto-finanțare?

M.B.: Sursele de auto-finanțare sunt puține. Avem foarte multe activități care consumă bani în loc să procure: un consum de motorină, cheltuielile administrative, toate acestea trebuie suportate de noi. Nu este deloc ușor. În aparență, oamenii spun că e ușor, că avem voluntari care nu trebuie plătiți. Dar trebuie transport pentru acești voluntari, sau poate ceva de mâncare. Am fost de curând la Festivalul Szféra, la Festivalul Vâltoarea, unde am asigurat punct fix de prim-ajutor. Deci, dacă suntem chemați, se plătește, dar taxa la noi e foarte mică, poate de aceea ne preferă unii. Facem multă educație pentru sănătate, suntem chemați și în școli, mai ales în perioada de Școala Altfel. Facem și programe de educație pentru sănătate. În fiecare an, organizăm un proiect de igienă orală, finanțat de Colgate. Ariston ne ajută cu boilere tot în fiecare an, iar noi am reușit să le distribuim în diverse locații: cămine de bătrâni, grădinițe, școli, la adăpostul de noapte. Avem și o parte de susținători constanți care au prins drag de noi și atunci ne susțin constant.

Rep.: Cum v-ați mobilizat pentru a-i ajuta pe cetățenii ucraineni care s-au refugiat în județul nostru? Continuați să-i ajutați și la momentul actual?

M.B.: Am deschis la Casa Tineretului un centru de donații, cu sprijinul Primăriei. Aici i-am și cazat. Treptat, văzând că se lungește treaba, am început să creăm o acomodare prin găsirea unor chirii, le-am căutat locuri de muncă. Sunt oameni cu studii superioare, dar care sunt acum la munca de jos din cauza barierei lingvistice. Dar ei au acceptat. Aș vrea să văd la cazurile noastre sociale dorința aceasta de a munci cum am văzut la ucraineni. Ne-am mobilizat foarte repede, căci aceasta este datoria noastră. Suntem singurul ONG care, prin lege, avem obligații în caz de dezastru. Suntem în Comitetul Județean pentru Situații de Urgență. Ne dorim să ajutăm în continuare ucrainenii pe care încă îi avem în județ, un număr aproximativ de peste 300 de persoane. Multă lume ne condamnă pentru că-i ajutăm pe cetățenii ucraineni, dar asta nu înseamnă că nu îi mai ajutăm pe ai noștri. Este un efort în plus pentru noi. Acordăm aceeași atenție cazurilor sociale din județul Mureș care se înmulțesc. Nu cred că este bine să judecăm un om care a fugit în lume, și care nici nu știe dacă mai găsește ceva la întoarcere. Din fericire, românii chiar au fost empatici, dar totuși există o parte din populație care încă judecă.

Rep.: Aveți sprijin din partea statului?

M.B.: În general, da, pentru că suntem auxiliar autorității publice, iar colaborarea este întotdeauna bună. Avem o colaborare foarte bună și cu ISU Mureș.