”Fibula de la Suseni” acordată lui Petruț Chirteș, ”Tezaur Uman Viu” și meșter popular. ”Eu cu toate cultele sunt frate”

Prefectul județului Mureș, Ciprian Dobre, a decernat vineri, 1 decembrie 2022, Diploma de Excelență și distincția ”Fibula de la Suseni” meșterului popular Petruț Chirteș, declarat în anul 2023 ”Tezaur Uman Viu” de către Ministerul Culturii.

Cea mai prestigioasă distincție a județului Mureș a fost acordată cu prilejul Zilei Naționale a României, în cadrul unei ceremonii care a avut loc în Sala Mică a Palatului Culturii din Târgu Mureș.

În cadrul aceluiași eveniment, prefectul Ciprian Dobre a acordat ”Fibula de la Suseni” și unui număr de șapte personalități și unei instituții care au avut o contribuție importantă la viața comunității mureșene de-a lungul carierei: Mariana Gorczyca – scriitoare și jurnalistă, Dorin Stanciu – toboșarul Cetății Medievale Sighișoara, Ella Kovacs – multiplă campioană europeană la atletism, Szélyes Ferenc – actor și președinte al Asociației Teatru Șura, Radu Florea – jurnalist și artist plastic, Mihai Suciu – prozator și publicist și părintelui Răzvan Șulea, protopopul ortodox al Protopopiatului Târgu Mureș, precum și Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie ”George Emil Palade” din Târgu Mureș.

”Un artist înnăscut”

Laudatio-ul pentru meșterul popular Petruț Chirteș a fost lecturat de către dr. Roxana Man, managerul Muzeului Etnografic ”Anton Badea” din Reghin:

”Petruț Chirteș, meșter dulgher se naște la data de 11 octombrie 1947, în localitatea Dulcea, județul Mureș. A urmat cursurile școlii generale din satul natal, iar mai apoi Școala Profesională de Mecanică. Meșteșugul dulgheritului îl învață încă de la vârsta de 7 ani, de la unchiul său, Ioan Chirteș, în activitățile curente în care lemnul era materie primă în realizarea de diverse utilități gospodărești, când a făcut ”prima coadă de topor”, după cum afirmă meșterul.

A început treptat să lucreze pentru oamenii din sat, care veneau la el pentru diferite obiecte de care aveau nevoie, atât pe latura funcțională cât și spirituală. Să fie „tradiționale și funcționale” i se cerea. Pentru satele montane din zonă a realizat găleți pentru muls, putini pentru brânză, crinte pentru caș. Construiește porți și stâlpi încrustați și sculptați din stejar, cu motive tradiționale, reușind să readucă poarta de lemn românească, în arhitectura Văii Gurghiului.

Arhitectura în lemn de pe Valea Gurghiului este strâns legată de numele lui Chirteș Petruț care, mereu fidel culturii tradiționale, a dat startul acțiunii de reabilitare a pieselor de arhitectură și a construcțiilor din lemn în perioada anilor ’70, ca răspuns la proliferarea și răspândirea porților și gardurilor din metal și fier forjat, obiecte impersonale și „lipsite de suflet”. „Lemnul este viu” spune meșterul, de aceea fiecare modelare a acestuia constituie un act cremonial prin care se apropie de sacru. A lucrat, cu aceeași dragoste și pasiune, atât obiecte cu un caracter funcțional (blide, castroane, găleți, butoaie), menite a răspunde nevoilor casnice cât și monumente și obiecte de cult (icoane, cruci, troițe) ce țin de domeniul spiritualității. Printre cele mai importante lucrări ce țin de latura spirituală se numără: sculptarea iconostasului și realizarea întregii arhitecturii interioare a bisericii de pe platoul Fâncel din Ibănești, iconostasul bisericii din Poarta, din Hodac, județul Mureș, diverse uși și porți de biserică, tetrapoade, chivoturi, mese pentru rugăciune, etc.

Este cunoscut și apreciat și ca meșter dulgher, prin mobilierele rustice de grădină, piesele de mobilier tradițional de interior, lăzile de zestre, pe care le realizează, cu motive ornamentale inspirate din natură sau religioase, toate reprezentând obiecte de artă populară create cu sensibilitate și bun gust.

Chirteș Petruț este un artist înnăscut, care nu s-a emancipat deloc, sfidând trendul societății care uneori nu cunoaște valoarea, lucrând în continuare cu unelte tradiționale – daltă, ciocan de lemn, rindea, fierăstrău. A rămas astfel fidel unei lumi trecute în care s-a născut și căreia simte că îi aparține, pentru care realizează obiecte și lucruri ce nu necesită înfrumusețări inutile și unde cunoștințele sunt transmise mai departe firesc și natural. El i-a învățat pe nepoții săi, pe fiica și băiatul său cu care de multe ori lucrează împreună.”

”Sunt mulțumit în suflet”

Momentul prezentării Laudatio-ului a fost urmat de alocuțiunea susținută de către meșterul popular Petruț Chirteș:

”Cel mai mult lucrez pentru Culte. În Religie. Și eu cu toate cultele sunt frate. Nu este săptămână să nu-mi calce pragul ușii un preot. Dacă nu doi. Sunt mulțumit în suflet, nici nu mai știu în câte biserici am intrat, asta vreau cumva să se lege, ca toate cultele să ne iubim unii pe alții și să ne zicem frați. Și am scris și pe troiță, vă spun că nu mai știu numărul, patru am trimis anul acesta la Baia Mare și patru la Cluj. Bistrița, Mureș, în toată țara… Timișoara. Și am scris pe ele în felul următor, învățat de un preot de la Baia Mare: ”Omule din drumul tău oprește-te un pic. Fă o plecăciune și să-ți ajute Dumnezeu!”. Asta e pentru toate Cultele. Și cei care își fac cruce, și cei care nu-și fac cruce. O plecăciune nu este grea, ne aducem aminte, ăla o suferit ceva pe crucea aia pe care eu m-am chinuit să o sculptez, nu? Trebuie să ne aducem aminte. Nu trebuie să ne închinăm la lemn. Să ne aducem aminte că ăla s-a chinuit foarte greu. Și aș mai zice una foarte scurtă: Mântuitorul Iisus Hristos n-a căzut din cauza greutății crucii, a căzut din cauza greutății păcatelor oamenilor. Nu crucea a fost grea.”

Alex TOTH