Interviu cu prof. Univ. Dr. Iulian Boldea. O aventură a devenirii scriitoricești

Iulian Boldea este un consacrat critic literar al contemporaneității, istoric literar, eseist și poet care și-a dedicat viața cuvântului, fapt demonstrat empiric prin impresionanta sa carieră literară.  Profesor universitar la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie „George Emil Palade” din Târgu Mureș, conducător de doctorat al Școlii Doctorale de Litere, Științe Umaniste și Aplicate, manager și redactor-șef al revistei culturale „Vatra”, fondator și director al Editurii Arhipelag XXI, fondator și director al Institutului de Studii Multiculturale Alpha, cercetător la Academia Română, membru al Uniunii Scriitorilor din România și al Asociației Române de Istorie a Presei, Iulian Boldea demonstrează un puternic spirit erudit, fiind una dintre personalitățile de anvergură ale județului Mureș și nu numai. Multiplele sale calități și titulaturi au reprezentat fundamentul interesului nostru în explorarea identității sale culturale, motiv pentru care a luat naștere inițiativa prezentului interviu. În continuare, vă invităm să urmăriți parcursul unui om care a cunoscut performanța în carieră datorită unui efort asiduu, materializat din iubire pentru limbă și pentru literatură, din plăcerea lecturii și a potrivirii cuvintelor.

Reporter: Care a fost impulsul care v-a determinat să alegeți o carieră în domeniul filologiei?

Iulian Boldea: Am ales o carieră în domeniul filologiei datorită pasiunii pentru citit şi pentru scris. Am început să citesc devreme şi să scriu încă din clasele de gimnaziu. De fapt, scrisul şi cititul s-au întrepătruns, căci citeam în ritm alert, mai întâi cărţi dedicate vârstei copilăriei, depăşind nivelul lecturilor recomandate la şcoală. Cred că aventura cititului şi a scrisului nu ar fi fost posibilă fără mediul Bibliotecii, mai întâi al Bibliotecii orăşeneşti Luduş, oraşul în care m-am născut şi unde am copilărit, mediu al cărţii în care am pătruns cu sfială la început, apoi cu tot mai multă îndrăzneală şi unde am fost iniţiat în tainele Cărţii şi ale spiritului, prin marile nume ale culturii şi literaturii universale pe care le-am cunoscut atunci (Balzac, Stendhal, Tolstoi, Dostoievski, Thomas Mann, Kafka etc.). Am început să scriu mai întâi proză – schiţe, povestiri, nuvele şi chiar romane, pe care, pe măsură ce le scriam, le citeam colegilor şi prietenilor mei. Apoi am scris poezii, pe care le expediam, de prin clasa a opta, unor reviste literare. Am avut şansa să debutez în anul 1983, la rubrica Atelier literar a lui Geo Dumitrescu, important poet şi generos susţinător al talentelor literare. Acest debut, ca şi încurajările ulterioare, au însemnat foarte mult pentru mine, în acea etapă a începuturilor în care nevoia de a fi susţinut este evidentă şi firească. Au existat şi oameni care, prin dăruire, talent şi tact pedagogic şi-au pus amprenta asupra formării mele, încurajând şi consolidând o vocaţie care, în absenţa unei susţineri ar fi avut toate şansele să se piardă. Aş vrea să amintesc aici şi experienţele modelatoare esenţiale pe care le-am trăit în redacţia revistei „Echinox” (1987-1989), unde am ocupat funcţia de redactor-şef adjunct sau în redacţia revistei „Vatra”, unde sunt redactor din anul 1997, iar din anul 2018 sunt Manager-Redactor-şef.

Rep: Cum ați descrie experiența de profesor universitar în cadrul UMFST „G.E. Palade”?

I.B.:  La începuturile anilor ’90, eram profesor în învăţământul preuniversitar, la Colegiul Naţional „Al. Papiu-Ilarian”, iar în anul 1993 am început studiile doctorale la Universitatea „Babeş-Bolyai”. Predam, în acelaşi timp, în calitate de cadru didactic asociat, la Universitatea „Dimitrie Cantemir” şi la Academia de Artă Teatrală, cum se numea atunci Universitatea de Arte din Târgu Mureş. Am început să predau ca titular în învăţământul universitar din anul 1997, la Universitatea „Petru Maior”, mai întâi ca lector, apoi conferenţiar şi, din anul 2002, ca profesor universitar. Am avut, la această universitate, funcţii de conducere (şef de catedră, prodecan, decan, prorector), iniţiind aici, pentru prima oară în Târgu Mureş, în perioada când eram decan al Facultăţii de Ştiinţe şi litere, studii doctorale în domeniul filologiei, în anul 2007, activităţi de an pregătitor pentru cetăţenii străini şi activităţi de perfecţionare didactică prin gradele didactice II şi I. Am accesat, în acelaşi timp, numeroase proiecte de cercetare şi am iniţiat programe de studii atractive. În cadrul UMFST „G.E. Palade”, după fuziunea din anul 2018, am deţinut funcţia de prorector şi director adjunct al CSUD, iar de doi ani sunt director al Şcolii Doctorale de Litere, Ştiinţe Umaniste şi Aplicate, cu 5 domenii de doctorat în componenţă (Filologie, Istorie, Inginerie şi Management, Informatică şi Administrarea Afacerilor). În cadrul universităţii noastre, studiile umaniste au un loc bine stabilit, fiind susţinute în permanenţă de conducerea universităţii în dezvoltarea şi diversificarea lor.

Rep: Care este povestea din spatele începuturilor revistei „Vatra”?

I.B.: Revista de cultură „Vatra” are un destin centenar şi o existenţă ce stă sub girul tradiţiei, al valorii şi al performanţei culturale. Primul număr al revistei „Vatra” (serie veche) a apărut la data de 1 ianuarie 1894 la București, revista fiind condusă de Ion Luca Caragiale, George Coșbuc și Ioan Slavici. Deși revista se tipărea la București, publicul-țintă era atunci mai ales cel din Ardeal. Revista, concepută în descendența revistelor „Dacia literară” și „Tribuna”, a apărut doar în 44 de numere, bilunare, până în august 1896. Se împlinesc, aşadar, în acest an, 129 de ani de la apariţia primului număr al revistei „Vatra”. De-a lungul timpului, revista „Vatra” s-a impus în peisajul cultural românesc şi internaţional prin calitatea numerelor publicate, prin valoarea şi competenţa colaboratorilor, prin prestigiu şi notorietate în spaţiul nostru literar. Seria nouă, mureșeană, a revistei „Vatra” apare începând din luna mai 1971, printre fondatorii revistei aflându-se scriitorii Romulus Guga, Dan Culcer și Mihai Sin. Revista a fost condusă de poetul, romancierul și dramaturgul Romulus Guga, iar după moartea sa de criticul și istoricul literar Cornel Moraru, în prezent director onorific al „Vetrei”. Printre membrii primei echipe redacționale se aflau ziariști din presa cotidiană locală sau centrală (Ion Calion-Caloi, Cornel Pogăceanu, Atanasie Popa), istoricul literar Serafim Duicu, poetul și sculptorul Gavril Ședran (pseudonimul lui Gavril Gh. Pop), graficienii Ion Petru Pop şi Radu Ceontea. Printre colaboratorii permanenți, care au deținut rubrici, se numără istoriograful Grigore Ploeșteanu, biologii acad. Alexandru Pora și Bogdan Stugren, lingvistul Alexandru Toșa sau sociologul Andrei Roth. După anul 1990, colectivului redacțional i se alătură Al. Cistelecan, Virgil Podoabă, Aurel Pantea, Nicoleta Sălcudeanu, Iulian Boldea, Alexandru Vlad, Alex Cistelecan, Alex Goldiş, Călin Crăciun, Cristina Timar şi Senida Poenariu. În prezent, revista este editată de Consiliul Județean Mureş, ca şi revista de cultură „Látó”, cu care avem o foarte strânsă colaborare. Temele de actualitatea, cultivarea interculturalităţii, exigenţa valorică, atitudinea constant democratică reprezintă atuuri importante ale revistei „Vatra”. Cultura ca dialog, aceasta e sintagma ce poate defini cel mai bine profilul revistei noastre.

Rep: Cărei tipologii de lectori i se adresează conținutul textual al revistei pe care o coordonați?

I.B.:  În ceea ce privește cititorii revistei, competiţia pentru vizibilitate și pentru atenție se dă mai ales în rândul segmentului tânăr, care socializează tot mai mult „online” și căruia începe astfel să-i lipsească deja deprinderea de a citi presă scrisă. Ne străduim în permanenţă să stimulăm interesul cititorilor noştri prin abordarea unor teme de actualitate și printr-un design atractiv atât al revistei tipărite cât și al site-ului ei. O realizare importantă a managementului revistei este digitizarea tuturor numerelor revistei „Vatra”, între anii 1971-2022, fapt extrem de relevant pentru cultura şi cercetarea românească. Revista se adresează, astfel, studenţilor, cadrelor didactice, scriitorilor, în general publicului larg interesat de cultură şi de literatură.

Rep: Care sunt criteriile pe baza cărora efectuați selecția textelor?

I.B.:  Întreaga activitate a revistei „Vatra”s-a derulat în conformitate cu tradiţia, cu istoricul său prestigios, cu programul şi cu specificul misiunii sale, configurate de-a lungul a peste cinci decenii de existenţă neîntreruptă a seriei noi. Ne-am propus, astfel, ca obiective prioritare încurajarea tinerilor scriitori, dialogul intercultural, cultivarea valorilor autentice şi vizibilitatea sporită a revistei în mediul online. Echipa redacţională şi-a asumat, încă de la început, un standard valoric ridicat, bine cunoscut în lumea culturală, încercând să menţină în continuare un nivel înalt de exigenţă axiologică. În mod constant, conform programului său, revista este fidelă principiului promovării şi cultivării valorilor autentice, pe baza tradiţiei intelectuale de erudiţie şi de responsabilitate culturală şi civică. Prin textele publicate, revista „Vatra” a avut şi are în continuare o contribuţie substanţială la stabilirea şi consolidarea canonului literar românesc aflat într-o permanentă transformare în ultimul timp. Criteriul esenţial unic de selecţie a textelor este criteriul valoric.

Rep: Ce părere aveți despre importanța pe care omul contemporan o acordă lecturii?

I.B.:  Există foarte multe tipuri de lectură şi mai multe categorii de cititori. Există o lectură ce îşi inventează cititorii, aşa cum există un cititor ce (re)inventează textul pe măsură ce îl parcurge, reevaluând sensurile, asperităţile şi adevărurile sale. În epoca noastră, a globalizării şi postmodernismului, prototipul cititorului şi-a restrâns sfera de activitate. Cititorul actual, spune Umberto Eco, vrea „să fie informat la nivel enciclopedic în loc să probeze satisfacții estetice tradiționale”. Lectura, cu aspectul ei ambiguu, jumătate ştiinţă, jumătate artă, cu seducţiile şi frustrările pe care le imprimă memoriei cititorului, are aspectul unei rătăciri într-un labirint al sensurilor şi imaginilor. În perioada contemporană, se pare că impactul lecturii asupra cititorilor a scăzut, faţă de perioada anterioară, când existau mai puţine tentaţii de diferite tipuri pentru cei tineri şi pentru cei maturi.

Rep: Considerați că variantele electronice ale revistelor constituie alternative facile pentru cititori?

I.B.: După anul 1990, când limitările şi constrângerile de orice fel s-au destrămat, cultura românească a avut şansa unei renaşteri, dar a avut de suportat şi provocările intrării într-un context al globalizării, al relativizărilor postmodernismului şi al supremaţiei noilor tehnologii online. Cât de mult a profitat cultura românească de azi de această şansă a libertăţii, a eliberării de restricţii nu este uşor de stabilit. În ceea ce privește cititorii revistei, competiţia pentru vizibilitate și pentru atenție se realizează mai ales în rândul segmentului cel mai tânăr, care socializează tot mai mult „online”, iar noi ne străduim, prin varianta electronică, publicată şi online a revistei, prin întreţinerea site-ului publicaţiei noastre, să menţinem trează atenția acestei categorii de cititori. Aş menţiona faptul că revista „Vatra” este indexată în baza de date internaţională CEEOL din anul 2000, sporindu-se astfel prestigiul său. Ne străduim, pe de altă parte, să stimulăm interesul cititorilor prin abordarea unor teme de actualitate și printr-un design îmbunătățit atât al revistei tipărite, cât şi al revistei în variantă electronică. Astfel, se poate spune că, în general, variantele electronice ale revistelor de cultură reprezintă alternative viabile, cu acces imediat şi facil.

Rep: Ați putea aminti câteva personalități culturale care au publicat texte în revista Vatra?

I.B.: În revista „Vatra” au publicat, de-a lungul timpului, texte cei mai importanţi scriitori români (Marin Preda, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu, Augustin Buzura etc.). În perioada de după 1989, au continuat să colaboreze la revista noastră intelectuali recunoscuți la nivel național şi internaţional, precum Ana Blandiana, Ion Pop, Dorin Tudoran, Ioan Aurel-Pop, Andrei Pleşu, Ion Mureșan, Petru Cimpoeșu, Gabriela Adameşteanu, Andrei Cornea, Cornel Ungureanu etc., a căror colaborare a fost obținută prin insistențele redactorilor noștri şi prin apelul la prestigiul revistei.

A consemnat, Mădălina ROHAN