Un film trunchiat şi un episcop supărat

Rememorarea evenimentelor triste petrecute acum 15 ani la Târgu Mureş a fost încă o ocazie pentru politicieni de a accentua asperităţile dintre români şi maghiari, pe care oamenii simpli se străduiesc să le şteargă de 15 ani încoace. Acuzele reciproce s-au mutat în tabăra maghiaro-maghiară iar episcopul separatist Tokes Laszlo a mai bifat o învinuire adusă liderilor UDMR.

Manifestarea organizată de Kincses Elod la Palatul Culturii din Târgu Mureş a mai turnat o picătură de venin în sufletele câtorva sute de etnici maghiari. Patriotismul deşănţat, asezonat cu poezii patriotice urlate pe scenă, în genunchi, răcnetul după libertate şi lacrimile cabotine au smuls aplauzele spectatorilor, cărora le-a fost prezentată şi o peliculă de film cu evenimentele din martie ‘90 din care reieşea că românii sunt nişte brute care au ieşit cu topoare şi furci să-i omoare pe manifestanţii care au făcut mitingul cu cartea într-o mână şi o lumânare aprinsă în alta. A mai fost un Gabriel Andreescu care a îngenuncheat în faţa cauzei maghiare şi s-a bâlbâit zeci de minute în sforţarea de a citi un text de o obedienţă degradantă pentru un reprezentant al ideii de democraţie. Şi pentru ca tabloul penibil să fie întreg, la acest simulacru de spectacol a participat şi colonelul Judea, huiduit copios.

Versiunea lui Marko, moderată

La manifestarea organizată în cursul dimineţii de sâmbătă de UDMR, liderul uniunii, Marko Bela, a spus că Târgu Mureş a involuat economic în urma acestor evenimente.
“Ceea ce s-a întâmplat în martie 1990 la Târgu Mureş a avut un impact decisiv asupra a tot ceea ce a avut loc în România după aceea în relaţiile interetnice. Şi dacă mă gândesc că în acest spaţiu al Europei, în unele ţări, relaţiile interetnice s-au deplasat spre violenţă, spre un conflict sângeros, atunci trebuie să afirm că şi în România s-a încercat acest lucru în martie ‘90, prin ce s-a întâmplat la Târgu Mureş”, a afirmat Marko Bela. Liderul UDMR a apreciat că faptul că s-a reuşit stoparea acelei intenţii a fost un moment decisiv pentru soarta României în general şi a dezvoltării sale ulterioare. “Învăţămintele, bineînţeles, sunt multiple. Au existat la momentul respectiv forţe care au vrut o astfel de cale şi pentru mine este foarte important că s-a reuşit impunerea unei alte căi, a dialogului, şi UDMR a avut un rol primordial în alegerea acesteia. Mie nu-mi place să speculez fel de fel de scenarii, dar în mod cert au existat în acel moment interese care s-au aflat în spatele acelor evenimente: membrii fostei Securităţi, de exemplu, membri ai fostei conduceri a Partidului Comunist Român, care au încercat astfel să-şi menţină puterea”, a mai adăugat liderul UDMR.
De altfel, singura pretenţie coerentă a manifestării organizate de Kincses a fost aceea de redeschidere a cazului Târgu Mureş şi tragerea la răspundere a lui Virgil Măgureanu pentru provocarea evenimentelor din martie.

Întâlnire ratată

Mult aşteptata reconciliere maghiaro-maghiară nu a mai avut loc, deoarece liderii celor două formaţiuni opozante, Marko Bela şi Tokes Laszlo, nu au putut să cadă la o înţelegere asupra locului de întâlnire. Marko Bela a propus cabinetul său prezidenţial, însă Tokes a declinat invitaţia, propunându-i un teren neutru, pe care nu l-a acceptat liderul uniunii. Aşa că seara, episcopul de Piatra Craiului abia a aşteptat să fie abordat de ziarişti pentru a-şi manifesta public nemulţumirile. El a acuzat din nou conducerea UDMR că a câştigat alegerile pe programul CNMT şi a criticat conţinutul proiectului Legii minorităţilor naţionale, în special lipsa din text a prevederilor despre autonomia comunitară.
Tokes Laszlo a precizat, totuşi, că şi-a păstrat calitatea de membru UDMR.

Cora MUNTEAN