De la ruinele de azi, la vagoane cu duş şi filme

Preţul biletului de tren se măreşte cam de două-trei ori pe an; condiţiile din vagoane sunt tot mai proaste. Toţi miniştrii Transporturilor au promis îmbunătăţiri, dar tot ceea ce s-a făcut a fost doar de faţadă. Realitatea este cât se poate de cruntă: cu vagoanele care transportă oameni prin România, cei din ţările civilizate nu ar duce nici animale.

În schimb s-a lucrat foarte mult la imagine prin publicitate. Dincolo de miliardele azvârlite mass-media, ca obligaţie de partid sau cumpărare a bunăvoinţei şi tăcerii, nu s-a schimbat nimic în mai bine ci în mai rău. Indiferenţa auto rităţilor pe de o parte şi vandalismul călătorilor au făcut din garniturile CFR nişte relicve, ruine umblătoare, potenţiale pericole şi puncte de atracţie pentru străinii care le imortalizează şi le prezintă în ţara lor ca pe nişte curiozităţi din lumea a treia.

Aventuri şi suspans în tren

Călătoria cu trenul nu mai este de mult o plăcere, în condiţiile în care securitatea călătorilor este des ameninţată atât de cei care se distrează aruncând cu pietre în geamurile vagoanelor, cât şi de situaţiile în care se fură porţiuni întregi de şină de cale ferată. În afară de asta, majoritatea vagoanelor care circulă, în special pe rutele fostului “personal”, au depăşit termenul de rulaj. Nici măcar aspectul pitoresc nu mai există, deoarece odată cu dispariţa navetiştilor au dispărut şi povestirile suculente şi partidele de filcăi. Iar seara, este o adevărată aventură să circuli cu trenul, chiar şi pe distanţe scurte. Vagoane fără curent sunt des inspectate de hoţii care ar fura orice, de la o banală poşetă cu câţiva lei şi acte la agoniseala ţăranului care a stat o zi întreagă în piaţă. Nici foştii, nici actualul ministru al Tansporturilor nu au văzut toate astea. Ei văd doar trenurile care îi duc la mare sau pe Valea Prahovei. Ce să vadă un ministru precum Mitrea, care a fost întâmpinat în gară la Sighişoara cu covor roşu şi scăriţă regală? Un Mitrea care credea că Ady Endre (trenul care circula pe ruta Târgu Mureş-Budapesta este numele unei firme care administrează transportul şi care a aruncat bani grămadă pentru publicitate la “Săgeata Albastră” sau “Trenurile Zăpezii”) nici nu ştia cum arată aşa zisele toalete din trenuri sau că muşamaua canapelelor este sfâşiată. Succesorul lui, Gheorghe Dobre, a vizitat ceva trenuri prin Gara de Nord, după care a spus că vrea vagoane cu cabine de duş şi DVD. Şi asta în condiţiile în care vagoanele obişnuite sunt tot mai deteriorate. În schimb, preţul biletelor de tren se va majora din nou de la 1 mai cu 5,6 %. Măsura este o urmare firească a inflaţiei, însă ministrul are în vedere ca tarifele să depăşească nivelul inflaţiei.
Pentru cei care călătoresc pe diverse rute mai lungi, drumul înspre Târgu Mureş este un adevărat calvar. Ei trebuie să aleagă între a schimba trenul în diverse gări, unde să aştepte ore întregi şi să schimbe 2-3 trenuri sau să facă distanţa Sighişoara-Târgu Mureş (60 de km pe şosea) în patru ore.

Cea mai lungă rută

Înainte de 1989 s-a pus în discuţie construirea unei căi ferate directe, s-au făcut studii de fezabilitate, dar după Revoluţie s-a renunţat la proiect deoarece nu a fost considerat o prioritate. Tot în aceşti ani au scăzut drastic vânzările, dat fiind faptul că 99% dintre călători erau navetişti iar întreprinderile la care lucrau s-au închis. Iar dintre cei care au rămas, majoritatea dispun de reduceri mari, fiind încadraţi în categoria celor care beneficiază de facilităţi (angajaţi sau rude ale celor ce lucrează în CFR, handicapaţi, văduve sau veterani de război, elevi, studenţi).
Vasile Bora, şeful Staţiei Călători Târgu Mureş spune că oricum preţul biletului nu acoperă costurile. În plus, zice Bora, în comparaţie cu alte mijloace de transport, CFR asigură siguranţa călătorilor iar exemplul cel mai bun l-a dat referindu-se la ruta Luduş- Târgu Mureş. “Biletul de maxi-taxi costă 40 000 de lei şi călătorii sunt înghesuiţi, iar biletul de tren 25 000 de lei şi putem spune că există o siguranţă a circulaţiei”- a spus şeful de staţie. Pentru a face totuţi economie, trenurile nu mai circulă cu zeci de vagoane ci doar cu două-trei, după necesităţi.
Şi până la Târgu Mureş a circulat Săgeata albastră, dar numai până în toamnă, când
s-a dovedit că este ineficient. După ce PSD a pierdut alegerile în fieful lui Miron Mitrea, care a adus masiv bani de la buget şi a făcut locuinţe sociale, pierderea Săgeţii albastre pare o bagatelă. Oricum, majoritatea târgumureşenilor care circulă înspre şi dinspre Bucureşti preferă varianta cu a lua un tren din Sighişoara.
Reminiscenţe din campania electorală sunt şi cursele pe liniile înguste, inaugurate cu atât de mult fast, din care nu a mai rămas decât pasiunea hoţilor de fier vechi. De exemplu ruta Târgu Mureş- Sovata se opreşte la Band şi Tirimia, iar de acolo până la Sovata se fură şina de cale ferată.
În timp ce politicienii văd în transportul pe calea ferată doar o posibilitate de a-şi exersa capacităţile persuasive în faţa electoratului, oamenii ar vrea să călătorească în condiţii normale. Măcar cum au fost cele de dinainte, cu vagoane curate şi tablouri kitschoase. Că de spălat şi privit la filme o pot face şi acasă. Suntem prea săraci şi înapoiaţi să putem sări direct la un aşa nivel fără să ne rupem gâtul.

Cora MUNTEAN